| = in spirit de sarbatoare | Nuta Craciun [02.Nov.06 12:21] |
cei ce nu mai sunt decat „cenusa” arzanda pe amintirile cu mere verzi, se intorc mereu la ceasuri de nesupunere umpladu-ne odaile cu o liniste invinsa. Dumnezeu e aproape, iar moartea deasemenea, ea nu mai inseamna primejdie doar „iarba calului din vis”, doar „orbire de dragul pestilor”. foarte frumoase versuri, sunt sigura ca cineva le va lumina si va spune cuvinte pe masura, eu voiam doar sa spun ca ochiul tau vede cu inima... cu cele mai dragi ganduri anana | |
| + scrisorile poetului | Dana Banu [02.Nov.06 12:56] |
| iată că aceste scrisori au ajuns și până la mine, spusul tău e ușor de recunoscut(cel puțin de mine:)), un text care respiră larg, e bine așezat într-o construcție lucrată, puternică, am văzut că ai revenit și asupra primei strofe, mi se pare mai bună varianta de acum, ce m-a mai apropiat este această "urzeală sonoră" a textului cu melancolii bine ținute în frâu, dozate doar atât cât trebuie, aceste scrisori ale tale pentru prieteni poartă în ele cuvinte care le fac să ajungă la destinație, salut, | |
| = cu toate acestea, | Alina Livia Lazăr [02.Nov.06 13:00] |
cred că formula seamănă prea tare cu cea prezentă în Respirările lui Nichita. Altfel, e interesant. Mi-a plăcut mai mult Scrisoarea a șasea. | |
| = Parere | Andu Moldovean [02.Nov.06 16:37] |
| Adi, daca n-ar fi spus Li inaintea mea ce-a spus ti-as fi spus-o eu. Pe cuvant de onoare... Oricum, poemul e o "respirare" plina de estetic si marturisesc cateodata imi face bine sa re-citesc asemenea "respirari" si in alte versiuni, nu sunt adeptul celor care spun ca pe pamant batatorit nu mai avem de ce pasi. Trebuie sa fim doar atenti cum o facem, iar aici Adi mi se pare ca arata destul respect si aplecare spre inlautrul "eului poetic al poetului necuvintelor" pentru a nu putea fi acuzat de infatuare. Cateva stangacii prin primele scrisori "in rest, in adancuri, liniste" de exemplu pierde din lirism legand pe "rest" de "adancuri" in loc de "liniste" si mai sunt... acea "urcare si coborare impreuna din" care denota o oarecare saracie a mijloacelor artistice, folosind prepozitia "din" obligatorie la coborare, astfel pierzand legatura la "urcare"... Oricum, nimicuri, nu am dorit sa le accentuez ci doar sa reliefez cateva dintre ele pentru a-mi sustine parerea ca textul ar mai trebui lucrat. Bobadil. P.S. Mi-a placut poza ta gigantica din pagina de autor. Vrei ca lumea sa bage bine la cap profilul, pesemne... | |
| = ciudat | Opris Marian [02.Nov.06 16:49] |
| "...de dorul peștilor se dezbrăcau degetele mele.." cel puțin ciudată exprimarea. poate e o metaforă prea complicată pe care eu nu o înțeleg.. dar... ce semnifică ?? | |
| = Raspunsuri | Adrian Suciu [03.Nov.06 11:53] |
| Nuta, ochiul meu nu numai ca vede dar si pre-vede cu inima: stiu, asadar, ca nu vei primi aripile alea decit daca juri ca nu o sa zbori cu ele. Ingerii sint cinici in ziua de azi. :) Dana, daca toti "postasii" ar fi asa dedicati ca tine, toate scrisorile ar ajunge la destinatie, inclusiv cele nescrise. :) Li, cu siguranta seamana, poemul asta e nichitastanescianist la modul programatic. Nu stiu daca "prea tare", nu pot realiza care e limita pina la care apropierea e permisa. :) Si ai dreptate, a sasea e si preferata mea: mi se pare ca are ritmul cel mai bun. Andu, daca nu-i spuneam lui Li mai devreme, iti spuneam si tie: ai dreptate in legatura cu asemanarea, e asumata. :) E un experiment formal. Si ai dreptate si cu prepozitia aia, dar n-am gasit inca solutia. :) Cit despre poza aia, asa s-a nimerit sa fie, atita era fisierul cind l-am postat, n-am mai sta sa o editez. :) Asadar, nimic intentionat. Dupa aia, insa, a inceput sa-mi placa. Am moaca de aprozarist. :)) Marian, e o metafora: orice metafora care trebuie explicata, insa, e proasta. Mersi de vizita si bun-venit. :) | |
| = Poti totusi sa imi explici ? | Săndulescu Marian [03.Nov.06 17:17] |
| " e o metafora: orice metafora care trebuie explicata, insa, e proasta. Mersi de vizita si bun-venit. :).." Pai arta nu inseamna o alaturare intamplatoare de cuvinte. Ar fi ciudat sa scrie fiecare ceva fara rost. Eu vreau sa mi-o explici. Poti ? | |
| = Puțin suprarealism... | PÃCALÃ VIOREL SILVIU [03.Nov.06 18:24] |
| Puțin suprarealism, dar nimic care să mă ducă spre Nichita. Imagini cu estompări meritorii. | |
| = scrisoarea a treia | eugenia mutu [05.Nov.06 03:20] |
| trecutul, gem lipit pe varfuri de deget, din cand in cand, mai rostesti...sau un fel de tol, aspru, ea iti spune, "ma iubeste"...camera este rece...abia acum, te apleci, rostind, nimicuri...monolog!! nevinovatia ei, ani de caramizi fara de mortar...ehei, axia | |
| = contingenta... | Paul daSin [05.Nov.06 13:31] |
| 7 'prieteni'.. rotindu-se, mereu, catre 'urmatorii'... ploua cu in-forma-tie.. iar diferenta dintre 'mine' si 'tine' se rezuma la un "gand-diferenta-perceptie" cat de mult poate fi cizelat un vis "perfect"? (retoric) de ce, mereu, se vor a fi perfectionate metafore ce sunt masura a unor stari de spirit mai mult sau putin arbitrare.. mai mult...? diferentza e mai mica decat asemanarea (in 'general'...) PS: mie mi-a placut mai mult "..II" ..a la "marte intr-u'linistea viitoarei amintiri cu thanatos" (general) :) (ideea.. formatul) | |
| = scrisori nehotarate | Leo Nora Lacustra [07.Nov.06 16:12] |
| e apreciabila imaginea din prima scrisoare. Se intrerupe un ciclu atunci cand se constientizeaza ultima spita si implicit prima. Si tocmai pentru ca se blocheaza ideea de miscare, forta cu care se contureaza antidotic dinamismul nu este retractila si daunatoare, dimpotriva - intareste ideea. Poate focul si cenusa vibreaza prea mult misticism ieftin totusi. In scrisoarea cinci, ma imbata placut cacofonia, fara avizul unei mahmureli. Planul temporal devine organic in ochii deschisi sau inchisi... memoria joaca feste asa ca nu mai conteaza cate cuie, cate ceasuri, cati ochi, cate prietene ale prietenilor, ceea ce conteaza e ca iubirea se concetreaza intr-un singur punct: buricul textului. Ultima scrisoare e sublima: "dumnezeul betivilor e artist". Are iz musulman. sunt idei antitetice care se "dezantetiteaza" ambiguu. Repet, poate prea mult misticism nehotarat daca sa fie ironic si sa se autodemonteze in ochii cititorilor, sau daca e doar o forma de romantism teologic. | |
| = ... | Adrian Suciu [08.Nov.06 13:57] |
| Viorel, ce nu se vede, nu se fluera. :) Eugenia, perceptia ta asupra poemului e senzoriala. Imi place asa. :) Paul, ai vazut lucruri pe ca am incercat sa le fac putin vizibile, pentru ca nu ele sint cele importante. :) Leo Nora, comentariul tau e un spectacol a spiritului, jucindu-se si fiind uimit ca se joaca. :) Mersi. | |