Comentariile membrilor:

 =  eliane
Csiborg Mirco
[07.Feb.08 14:13]
Au, prapastios text! Imi place finalul, iau notite.

Archibald Haddock

PS: Pentru astfel de zile recomand Bill Watterson. Merge orice, de exemplu Homicidal Psyho Jungle Cat: A Calvin and Hobbes Collection.

 =  .
Rodica Vasilescu
[09.Oct.12 17:25]
aaah ce misto era daca se termina "in mijlocul camerei" sau ceva asemanator.
arenei e previzibil al dracu. "camerei" e un fel de sut care te trimite inapoi in real. ar fi de stea asa ( zic eu ). e chiar bun

 =  Archibalde,
Dana Banu
[07.Feb.08 14:24]
ha, mi-a ieșit și mie o dată finalul la un text:)))

ei, zile și zile...texte și texte...


mulțumesc, csiborgule, mă duc să ascult Bill Watterson


salut

 =  au!
Dana Banu
[07.Feb.08 14:29]
no, acum ce fac? archibaldul spune că finalul e bun, tu spui că arena e cameră

mă mai foiesc și mă mai învârt 2 minute pe aici apoi văd ce fac, dau cu banu:))...


să modific... să nu modific...să modific..să....



 =  modificat!
Dana Banu
[07.Feb.08 14:35]
claudiule, am modificat pe text

archibaldule, varianta audio rămâne neschimbată

și uite așa totul s-a terminat cu bine


vă salut

+ .
Rodica Vasilescu
[09.Oct.12 17:25]
pai mie mi se pare ok asa pentru ca imaginea din final are un contrast mai puternic.
cand zici circ deja zici arena clovni, si tot restul, se subintelege. circ e genul de cuvant care in imaginatie da curs semnificatiilor sale.
poemul tau e ca un flash scurt, putin urban zic eu. de exemplu nu are nici o nota de feminism iar asta e important, pare a fi scris de o persoana care poate fi si barbat si femeie. debuteaza cu un soi de apatism si saturatie in plina dezvoltare, si se incheie cu un fel de flash copilaresc inchis insa de ideea singuratatii.
finalul da o nota vizuala textului, adica iti imaginezi partea de la circ pana la sfarsit. eu cel putin.

 =  o zi...deosebită
Amalia Cretu
[07.Feb.08 15:12]
fiecare zi trăită printre "epitete și metafore" este impregnată cu personalitatea subiectului liric,
aici, scrii despre tine încercând să depășești sentimentul izolării de lume, angoasa ori teama că te-au părăsit "toate intențiile bune" în clipa când se părea că "ai mai avea ceva de spus"
*
este evidentă neliniștea creatoare a eului liric, premisă a unor noi experiențe de cunoaștere, ce sugerează intenția de asumare a "cercului" moral și situare în prezent, "uimită și singură/în mijlocul camerei"

aprecieri,
amalia


 =  re
Dana Banu
[07.Feb.08 15:30]
Claudiu, tocmai citeam astăzi un interviu dat de Ruxandra Cesereanu Luciei Dărămuș, printre altele, Ruxandra Cesereanu spunea cam așa:"La începuturi voiam să scriu o poezie masculină, să fiu poet și nu poetă. Dar timpul mi-a dovedit că e foarte bine că sunt femeie și că scriu ca o femeie.",

vezi tu, deși în anii '80 mă situam pe baricade poetice masculine iar în anii din urmă mi-am asumat o poezie cu accente feminine acute, am uneori nostalgii după o poetică hermafrodită...important e, zic eu, să nu rămânem închiși fără putință de scăpare în propriul stil, riscăm să ne găsim deodată uimiți și singuri în mijlocul arenei(camerei)


Amalia, ca întotdeauna mă urmărești cu atenție, tu fiind un apropiat al meu știi deja că eu îmi trăiesc, înainte de a scrie, fiecare literă, și spunând chestia asta aici nu exagerez deloc


vă mulțumesc,


zile bune să aveți

+ killing days
Ligia Pârvulescu
[07.Feb.08 16:13]
Ce frumos e cand poti sa spui atat de mult cu atat de putine cuvinte, asa simplu si direct. Mie imi pare un text circular, porneste de la bantuirea prin incaperile casei, apoi prin cele ale mintii, cu revenirea la final pe realitatea bruta, ca o palma a maturitatii data peste fata copilariei. Nu am ascultat varianta audio, pentru ca imi pare perfecta varianta scrisa, sunt convinsa ca e mai buna. Foarte reusit. Da, e de stea.

 =  OK
Csiborg Mirco
[07.Feb.08 16:44]
Eu continui sa iau notite.

Watterson nu-i de ascultat, e de citit. Un mare filozof al zilelor noastre, mai ales zilele alea cand ne ajunge copilaria din urma. Benzi desenate:)))

Archibald Haddock

 =  re
Dana Banu
[07.Feb.08 17:02]
Ligia, mă bucur că ți-a plăcut personala asta, singura diferență între varianta audio și textul scris e ultimul cuvânt(în text apare "cameră" în varianta audio "arenă")

ei, archibalde, multumesc pentru bill watterson

+ uimită și singură
florin caragiu
[07.Feb.08 17:15]

da, excelent ai esențializat această stare de tensiune, de aruncare în lume și părăsire existențială, poezia e construită ca un vârtej-maelstrom care te ia cu el și te descinde până în punctul nemișcat al uimirii – o singurătate care este totodată punct de întoarcere. fermitate și simplitatea rostirii concură în concentrarea acestei stări de grație, în care savoarea poetică se naște din valențele acelui nimic luminos care este în fapt condiția creaturală de trecere la limită, acolo unde pierderea de sine întâlnește uimirea regăsirii.
ca într-o tușă caligrafică sau o voltă a unui avion reușești să creezi surpriza răsturnării perspectivei și asta luminează tocmai acel ceva care rămâne întotdeauna de spus după epuizarea discursului. casa apare ca o exteriorizare a labirintului interior din care singura evadare posibilă e o revelatorie intuiție a ființei ca uimire.

 =  simpatic
Tamara Zub
[07.Feb.08 17:19]
Eu cred că era mult mai puternic versul "stând uimită și singură în mijlocul arenei" ARENA e ceva original, în acest context. Camera e banală.
"Te-au părăsit toate intențiile bune?" Și atât? Doar atât și o ploaie de laude! Textul are coerență, autenticitate, o stare de melancolie, ceva ce se vindecă rapid cu muzică, dar nu e un poem excepțional. Dacă alții l-au văzut excepțional, să fie sănătoși.
Sper că poți fi obiectivă, Dana, și nu vei reacționa turbulent la cuvintele mele. Până la urmă scrisul e cel care contează, poezia contează, mai puțin confortul nostru, nu-i așa?
Cu toată simpatia, tama

 =  Florin, Tama,
Dana Banu
[07.Feb.08 17:29]
Florin, mulțumesc pentru generoasa apreciere

Tama, nu reacționez "turbulent" decât la comentariile lipsite de bun-simț, nu văd de ce m-aș supăra că textul acesta nu ți-a plăcut prea mult, nu putem să fim pe gustul tuturor iar obiectivitate pură nu există

să ne citim cu bine

salut
:)

 =  Dana Banu,singură în mijlocul camerei...
Teodor Dume
[07.Feb.08 21:22]
exprimare sensibilă, siguranță și valoare

dar nepăsarea din final e tare fain exprimată în cuvinte

"îți spui la fel ca în copilărie
nu-i nimic mâine am să fug cu circul în lume"

la fel încheierea poemului

"apoi te vezi deodată
stând uimită și singură
în mijlocul camerei"

bun poemul,
cu sinceritate,
teodor dume,



 =  tideland
medeea iancu
[07.Feb.08 22:05]
foalte flumos, sincer mi-a dat intr-o secunda secevntele cele mai puternice din copilarie.

Photobucket

 =  parerea mea
dorin cozan
[08.Feb.08 02:08]
sunt zile in care ma plimb cu cercul prin camera, in timp ce fecioara maria zice cheeese. si ma blitzeaza. at tot incremeneste, eu iau poza, o flutur, o pup, o pun la loc in gura aparatului si mi iau locul in spatele cercului. mai dau cu cercu si pe la vecine, urc si cobor pe zebra si trag din chistoc. fecioara rade de moi si zice ca nu i place numele asta - eminovici...
dar cel mai mult ma dispereaza cu:
ucizi(?) spontan (mmmmm)
chiar orice urma?
bantui? bantuiti maria ta
parcă ceva ceva....

inoti (unde? cum cand?) apă murdara si rece (ce mistooo)
te au parasit ...(normal, cu asa servicii ...)
si ti spui ca in copilarie (ce buna e copilaria asta la scris)
sa fugi cu circu ( neam de poeti, deh)
si apoi uimita si singura (cu cearcane adanci?)
in mijlocul camerei ( unde e un x mare si alb si de sus flutura elicoptearu...)



 =  re
Dana Banu
[08.Feb.08 08:25]
Bobadilule(te-am descoperit în offtopic și tare mă bucur să văd că mă mai citești), e doar un text aici, nu e un capăt sau un început de drum...se va pierde și acesta printre altele...faptul că am schimbat atât de ușor cuvântul din final arată că țin la părerea lui toșa dar și că nu țin foarte mult la această personală, spui că m-a luat valul agoniei, ce să fac și eu...mai înot încă pe aici,

ai grijă de tine...servus

Teodor Dume, se pare că rămâi un cititor fidel, îți mulțumesc

Medeea, dacă ai rezonat la cuvintele mele de aici eu nu pot decât să fiu bucuroasă

vă salut

 =  nomade
Adrian Suciu
[10.Feb.08 15:48]
Am intrat prea tirziu dar trebuie sa-ti spun ca mi-a placut rau poemul asta. Ma bucur ca esti tot fugita cu circul prin lume. Sa dea Dumnezeu ca poemele tale sa fie tot asa nomade si "neasezate". Multumam ca mi-ai bucurat nervul estetic.

 =  Adrian,
Dana Banu
[11.Feb.08 08:10]
cam asta se întâmplă în "lumea circului", dacă intri în ea acolo rămâi nu mai poți ieși...

înainte de a face încă un triplu salt mortal te salut cu aceeași plăcere dintotdeauna,

nu uita să întinzi plasa aia... dacă se întâmplă să cad măcar să cad cu bine și măcar câteva poezele să îmi rămână întregi:)

servus Adriane,

să ne citim mereu cu bine

 =  De maine vom fi MARI
Claudiu Virgil Banu
[13.Feb.08 16:12]
Mi-a placut mult ... mai ales versul "nu-i nimic mâine am să fug cu circul în lume". Cred ca toti ne mintim in fiecare zi ca de maine ne vom face MARI asa cum ne doream cand eram copii...




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !