= gina-elena | Nicolae Popa [02.Jan.08 14:47] |
E o melancolie bizară în textul tău. Totul se împrăștie pe țărburi ca nisipul dus de vînt. M-am lăsat prins și mai mult, cu riscu de a mă așterne în dunele nesfîrșite, în partea finală: "a fost un anotimp de lene și scrum basmaua roșie a tinereții azvârlită pe mesele amintirii ce muzici demente, ce grozăvii neterminate, neduse la fund…" Aprecieri! | |
= ... | Ecaterina Bargan [02.Jan.08 15:04] |
Eu aș fi scris în versul final astfel "ce grozăvii neduse pînă la capăt" or "... pînă-n adînc". Per ansamblu este melodicitate și acel nucleu artistic de la care începe împletirea firelor dar văd acest text prea încărcat. Dacă ai aerisi nițel cred că ar dispărea plasa care împiedică ochiul să vadă esența. Aș mai reduce din "și-uri". Dar, succes mai departe, potențial e. | |