| = Tama, | Ligia Pârvulescu [14.Sep.07 12:48] |
| îmi plac cuvintele tale de aici...în special "odihna mea se așterne ca o plapumă veche pe sâni" "nu cred în urma lăsată de stilou pe hârtie din gură îmi ies frunze galbene" versurile astea crează o atmosferă foarte reușită, părerea mea. | |
| = Dragă Eternitate, | Nicolae Popa [10.Dec.18 14:27] |
| Fii atentă. Ție ți se adresează Tama. Nu căsca gura pe dealuri dupe cei plecați la cules de vii! "dragă eternitate mă gândesc la tine la nopțile petrecute împreună în pântec" "Cred în tine dragă eternitate dar nu cred în urma lăsată de stilou pe hârtie din gură îmi ies frunze galbene" Un poem care merită măcar un pic de eternitate. Un pic din Eternitatea Eternă! | |
| = hoteluri și eternitate | dan mihuț [18.Sep.07 11:35] |
| poate că e necesar ca eternitatea să nu mai apară în texte cu numele ei de botez, poate ar trebui introdus un eufemism, altfel demersul se expune, pare perimat, dar riscurile asumate se acceptă. câteva momente izbutite, o atmosferă direcționată, deși îmbinarea elementelor creează probleme. cum poți vorbi despre inaugurarea unui hotel și eternitate? tu zici că e simplu, introduci un stilou. ar vrea ei mânuitorii de condei. | |
| = Re Ligia Nicolae Dan | Tamara Zub [18.Sep.07 19:27] |
| Vă mulțumesc pentru că mi-ați trimis mesaje atât de lirice. Desigur, nu am personificat eternitatea, ci doar am tratat-o ca pe un simplu cuvânt. Mai veniți pe la mine. Cu drag, tama | |
| = draga eternitate ma gandesc la tine | Paul Gorban [18.Sep.07 19:50] |
| foarte puternic e finalul textului. textul incepe cu eveniment si se termina cu o stare. asta cred ca este gratia pe care o poate lasa in urma un artist. mi-a placut discursul tau asupra eternitatii. stima lui Paul | |