+ tăieței-băieței | Nicolae Popa [25.Feb.10 12:14] |
Transfigurări de mare finețe, imagini vii, ritm alintat ce redă întocmai acțiunea: „când stă la masă răsucește t(b)ăieței în jurul furculiței” Ironia capătă o expresivitate savuroasă care mai are și darul de a fi memorizată cu ușurință: „Mariei îi plac inocenții o face să zâmbească atunci când îi lasă ciunți și mânjiți cu ruj” Totodată „moleculele de CO2” dau și consistență stării oarecum descriptive. Finalul întregește perfect conceptul anunțat – conceptul de „t(b)ăieței” – ceea ce face ca poemul să fie unul veritabil: „le joacă pe degete buclele blonde îi mușcă de buze și de umeri ca pe niște caise până la sâmbure” Stea! | |
= _ | Ada Stanescu [12.Mar.10 23:02] |
domnule Popa, vă mulțumesc pentru apreciere și steluță. | |
= *** | Dumitru Mălin [25.Mar.10 12:01] |
Un poem frumos, reusit, legat, sugestiv si putin ironic. Bravo. Dumitru Malin | |