tu ești broasca
mă uit în ochii tăi și după două sute și un junk
mă sacrific pe cruce pentru iubire
pentru că iubirea e o curvă venită din rai
stăteam cu fetele ălea și trăgeam din bong cu votcă

te visam pe tine și chipul tău își deschidea o poartă prin mine
ca pentru alice în țara minunilor și urcam o scară
cu șapte trepte care avea 69
tu ești broasca în care am crezut ca în poveste că dimineața
vei fi prințesă

cînd o fumam la bong treceam din iubirea mea în iubirea ta și te înțelegeam
așa cum e revelionul, treci dintr-un an în altul ca dintr-o durere în alta
o salată de palme, cum a spus-o strutzu,

trag din bong si merg pe pereți să te cuprind ca omul păianjen
în primul lui sărut și de fapt mi s-au lipit picioarele de podea și nu mai mișc
sunt ca o țestoasă îndrăgostită în carapacea ei și nu mai ies
la o bere cu băieții

tu ești broasca pe care o iubesc
la interstiția dintre mine și univers suntem noi
privindu-mă în uitarea creației cum i-am învăța pe oameni să facă dragoste
să facă golf pe lună
să-și ia mașini pe soare, să mai cumpere un an de viață

mă uit în ochii tăi și nu cumpăr
sunt un bețiv pe care îl duce dîra pișatului acasă că stă cu ochii la lună și la stele
și te recompune din ele.