în care mai scriu un rând două rânduri
despre lucruri interzise,
despre obrajii mei scofâlciţi
şi fantoma înaltă care mă aşteaptă la uşă

spune
vino să privim dimineţile înghesuite
în care o pasăre mare albă
ciuguleşte din carnea ta



despre cum se schimbă norii,
şi Emily înmuind peniţa în cerneală
înainte de a atinge pământul



singura mea fiinţă
care se agaţă de arborele bătrân din faţa casei,
de încăperea înaltă unde adorm cu palmele deschise,



vine şi pasărea cu ciocul ascuţit
îşi potriveşte vorbele şi cât de uşor e sărutul ei în joacă pe obraz
e o scenă în care se alintă văd asta în ochii ei lucioşi
tu eşti pasărea
clipeşti ca o pasăre
vii spre mine ca o pasăre



zâmbeam pe alocuri hai să facem dragoste ziceam
ascunşi între ierburi
apoi să ne simţim atât de înalţi
că ne întindem dincolo de cer