Fata de cincisprezece ani şi jumătate unde-i?
Era la chip ca mine şi cozi purta pe spate;
mi-i dor de voioşia, de îndrăzneala ei,
acuma, când nădejde şi visuri mi-s uscate.

O caut în inima mea bătrână şi seacă,
în ochii fără zâmbet şi-n gura mea amară
pe-adolescenta care nu m-a vestit că plecă
şi care spune lumea c-am fost odinioară.

Aş vrea măcar alături de mine să mai vină,
cu păr rebel, cu suflet de-a pururi bogat,
şi-n ochii goi şi singuri privirea ei lumină
să-mi verse şi să-mi zică:''Eu încă n-am plecat!''.