poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 729 .



Primul capitol
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [mony-k ]

2013-03-25  |     | 














Capitolul I



Mai presus de toate, sa fii corect cu tine insuti.
Shakespeare
6 mai 2011
Maine ma vad cu Milvia, prietena mea din facultate pe care nu am vazut-o din 2003. Sper sa fie aceeasi persoana pe care o stiam. La 13.00 la Afi. Cu ce ajung? Cu 41. Bun, e bine. Iau 300 cateva statii si apoi 41 si ma vad cu Milvia, cea pe care am admirat-o ani de zile pentru ca nu este sociabila, pentru ca nu spune ceea ce trebuie, ci numai ceea ce vrea. Cea care s-a combinat cu cel mai bun prieten al meu si care timp de 4 ani a avut relatia perfecta cu el, dupa care l-a lasat si a plecat la Bucuresti. Auu, trebuie sa vorbim si despre David si tare mult as evita subiectul. Ce sa-i spun de el, ca i-a stricat viitorul si ca a ramas blocat in ea, ca nu poate trece peste amintirea ei, ce sa-i spun… Poate nu ma intreaba. Dar asta ar insemna sa nu intreb nimic de Madalin, fratele ei, cel pentru care am o obsesie…
De ce am obsesii pentru fratii prietenelor mele? Nu pot avea si eu pentru prietenii prietenelor, sunt mult mai accesibili, cred ca de aia nu imi plac. Offf, ce fac eu maine??? Dar ea a fost cea care l-a lasat, s-au intalnit la Debarcader si i-a zis ca ea pleaca la Bucuresti si daca vrea sa vina cu ea, sa vina, daca nu, sa stea cu ma’sa si ta’su la Tg-jiu. Si el a ales. Deci nu avem despre ce vorbi, toate sunt bune. De ce ma stresez atat? Pentru ca sunt o stresata, pentru ca imi place sa-mi fac griji aiurea, clar. Si care e treaba mea? De ce sa ma supar eu acum? Grele mai sunt lucurile astea in viata, aflu eu maine si iti spun, sa nu cumva sa mori de curios, dragule.
In rest, sunt bine, tot singura, tot fara pofta de a-mi face prieten sau cum s-o numi la 31 de ani cel cu care iti imparti viata. Singura chestie interesanta de ieri pana azi este intalnirea cu Memo, asta era porecla Milviei. Asa ca te pup si iti urez noapte buna!

Off!!! Urasc ceasul care suna si ma trezeste de dimineata…ma spal pe ochisori si dupa o ora, timp in care cafeaua a dat in foc si a murdarit tot aragazul si eu tot dorm, incep sa ma gandesc la treburile pe care le am de rezolvat pana la 12.00. Diana, colega mea de apartament inca doarme, sufera de insomnii si o inteleg si-i respect somnul. Stiu cum e sa nu poti dormi. Norocul meu ca am invatat sa circul prin casa atat de incet incat sa nu se trezeasca. Cand am venit in Bucuresti, acum un an tropaiam de ne parasera cei care locuiau sub noi proprietarei in a treia zi din prima saptamana. Mi-am imbunatatit abilitatile de a calca pe varfurile picioarelor, nici nu ma simti. Pot sa-ti fur totul din casa si nici nu ma simti, asta daca nu ma impiedic de vreun scaun sau sifonier. Se pare ca toata mobila existenta pe pamant are o slabiciune pentru mine. Sau eu pentru ea.
Deschid calculatorul si trimit e-mailurile cu lectiile pe care le au de invatat saptamana asta, pentru cei care nu ajung la scoala si stau mai mult in fata calculatorului raspunzand la cateva e-mailuri de-ale copiilor care nu inteleg de ce au de invatat atat de mult. Niciodata nu vor intelege. Mai este o luna si se termina scoala si pot sa dorm pana la 10. Daa!!! Ma duc in bucatarie sa vad ce pot manca. Rapid. Cum ma imbrac? Blugi si un tricou sau o rochie, nu vreau…tot timpul ea se imbraca super, chiar daca era mai plinuta, deci trebuie sa arat bine, sa nu se vada ca am tot 70 de kg. Blugii si o camasa sau o bluza mai larga, e cam cald. La 12 plec spre 300, apoi iau tramvaiul 41 care nu ma dezamageste niciodata si care face cinste RATB-ului pentru ca vine des si pornesc spre Afi.
Am emotii!!! Oare de ce? Doar nu am interviu pentru un job si nici nu ma vad cu iubirea vietii mele…hmm, probabil pentru ca acum 9 ani cand ne-am vazut ultima oara, eu iubeam si nu conta nimeni si nimic si ea iubea, dar stia ce vrea de la viata. Si incercase sa-mi deschida ochii, dar fara nicio sansa. Iubeam si cei care au iubit, stiu cat de oarba poate fi iubirea! Acum eu sunt singura si nu mai vreau sa aud de barbati, ea e casatorita si cu un bebe. Da, de asta am emotii, pentru ca mi-e frica sa nu ma judece. Si ce drept ar avea s-o faca?! E viata mea si fac ce vreau, dar rostul prietenilor este sa ne ajute, nu sa ne judece. Am si ajuns in fata la mall si ne intalnim in fata la Starbucks si gandurile inca imi joaca in minte, ca si cum as astepta sa scoata o coala de A4 si sa-mi spuna: Hai sa vedem cate ai facut din ce aveai de gand in ultimul an de facultate! Ne pupam si ne luam in brate si ne uitam una la alta, sa vedem care a mai slabit, care s-a ingrasat, care are haine mai cool in doar cateva secunde.
- Buna Milvia!
- Buna Mihaela! Hai sa luam o cafea si stam aici. Iti place? Si-mi arata Starbucks-ul .
- Da. E ok. Au cea mai buna cafea din toata lumea.
- Sa stii. Ce vrei? Cred ca o sa imi iau o Vanilla cream, mica.
Scot banii din portofelul meu rosu pe care il am de-acum 5 ani, nitel ros pe margini si ma uit la Milvia care are un portofel Gucci, negru, frumos, nou si ma gandesc daca sa-mi platesc sau s-o las pe ea.
- Un Caramel Macchiato, mediu, zic foarte sigura pe mine, ca si cum numai la Starbucks mi-am petrecut timpul in ultimii ani.
Asteptam sa ne luam cafelele, platite individual si ne asezam la o masa, privindu-ne, incercand sa ne regasim visurile, de mult uitate.
- Asa, povestete-mi ce ai facut in 9 ani? Viata noastra din ultimii 9 ani, doamne, cat timp a trecut. Si-mi aprind tigara.
- Tot mai fumezi? Nu te-ai mai lasat? Micky, nu sunt bune.
- Da, stiu, altceva? Tu parca fumai, nu? Ma rog, te prosteai.
- Da, dar m-am lasat cand am fost insarcinata si acum doar rar, cand mai ies cu fetele mai fumez o tigara, doua. Dar tot fara sa trag in mine. N-au trecut, fata 9 ani. Ce naiba???
- Eee, nu. Pai ultima oara ne-am vazut in ultimul an de facultate,cu cateva luni inainte de licenta, tot prin iunie, oricum inainte de ziua mea. Mai stii ca venise Remus de la Tg-jiu sa ne petrecem ziua mea de nastere impreuna si nu aveam unde sa stam si am venit pe capul vostru, al tau si al lui David si voi stateai langa primul mall, ala din Vitan intr-o garsoniera de la etajul 6 sau 7. Si asta a fost in 2003…2012-2003= 9.
- Da, dar nu pot sa cred ca a trecut atata timp. Daa…e ceva. Am terminat facultatea in 2003, apoi m-am angajat la o multinationala unde eram secretara si ma muncea un arab de dimineata de la 7 pana seara la 22.00 de nu mai stiam de mine. Dupa un an in care toata lumea de la munca ma sfatuia sa-mi caut job, si-mi amintea ca seful isi bate joc de mine si ca ma munceste ca pe un sclav de pe o plantatie, mi-am luat sufletul in dinti si mi-am cautat in alta parte si la o saptamana, intr-o marti am avut doua oferte din partea a doua firme foarte mari si am ales una, CGS-ul si am lucrat acolo pana acum doi ani cand l-am nascut pe Alexandru si de atunci sunt in maternitate.
- Asa spus pare usor, zi-mi cum e cu bebe, cum e sa te trezesti noaptea cand plange, cum stii de ce plange si cum rezisti cu urletele lui?
- Stii ca ziceam ca nu-mi doresc copii si ca nu vreau si nu pot rezista. Ai sa vezi cand vei ramane insarcinata ca instinctul matern apare si el te ghideaza dupa. Nu o sa mai auzi urlete, iti vei auzi copilul tau plangand si vei face orice sa-l vezi razand, nu conteaza cat de imposibil ar fi fost acel lucru acum un an, cand nu aveai copil. Cand il vei strange in brate, vei simti ca esti mama si ca puisorul de om din bratele tale trebuie protejat si ajutat sa se dezvolte cat mai bine. Te schimbi, Mihaela, crede-ma.
- Da, bine…cum spui tu. Toate mamele spun la fel, deci trebuie sa fie adevarat, dar pana atunci spune-mi cum e cu Alex al tau.
- Alex al meu e cel mai cuminte, frumos si destept baiatel de pe lume. Seamana cu ta’su, asa zice toata lumea. Cand l-am nascut semana cu mine, acum, la un an si 6 luni, e ta’su batut in palme.
- Lasa ca o sa creasca si atunci o sa vezi ca seamana cu tine. E stiut ca baietii seamana cu mamele si fetele cu tatii, si mai beau din cafeaua mea caramelizata.
- Da, stiu si eu.
- Acum povesteste-mi cum te-ai cunoscut cu al tau, unde, cand, de ce si toate detaliile pe care nu le stiu. Incepe cu inceputul, si-mi aprind inca o tigara, asezandu-ma cat mai confortabil in fotoliile dragut colorate.
- El era seful lui frate miu si a venit cu el la Tg-jiu intr-o deplasare si ne-am cunoscut atunci. Nici prin gand nu mi-a trecut ca va fi iubirea vietii mele, numai ce ma despartisem de David si vorbeam numai de el. Si am iesit ca prieteni, cu totii, eu am vorbit doar de David vreo 6 luni si el a suportat fara sa imi dea de inteles ceva, cu toate ca din clipa in care m-a vazut, a stiut ca ma vrea pentru tot restul vietii lui. Si in timp, ne-am obisnuit unul cu altul si a fost greu, la inceput, ca el, daca era sef, avea vreo 6-7 femei la dispozitie cand ieseam in oras. Dar acum, de exemplu cu cateva dintre ele sunt prietena, chiar daca au fost iubitele lui si au sperat ca se vor casatori. Aaa, una dintre ele mi-a facut viata un iad pentru aproape o luna si acum suntem cele mai bune prietene. Credea ca stau cu Alexandru numai pentru bani, dar si-a dat seama si ea, si ceilalti ca nu e asa, in timp.
- Stai sa inteleg, avea dreptate David cand a zis ca Madalin, frate-tu, a venit cu un tip acasa si tu trebuia sa te combini cu el? Sau s-a intamplat, pur si simplu ?
- Era nebun, nu avea nicio treaba. Nu se baga Madalin in una ca asta, s-a intamplat. Eu si David nu ne-am despartit atunci, tu asa stii?
- Da, stiam ca v-ati despartit la Debarcader cand ati vorbit despre viitorul vostru si l-ai intrebat daca vine la Bucuresti si el a zis ca nu, nu-i place capitala. Si tu i-ai zis sa ramana cu ma-sa si ta-su. Si gata!
- Nu, nu e asa. Da, am avut o discutie, mai mult o cearta in seara aia, dar am stabilit ca vom incerca pentru inca o luna, sa vedem daca reusim sa avem o relatie de la distanta. Eu am plecat la Bucuresti, el a ramas la Tg-jiu si in luna aia ne-am certat in fiecare zi: crize de gelozie, de ce iesi cu Oana, de ce esti in oras la ora asta…si altele. Si ne-am despartit definitiv. Am mai comunicat, telefonic, de cateva ori si apoi nici macar atat. Cat poate sa minta…
- Da, observ si eu acum. Poate ca si-a format o realitate a lui in care tu ai gresit, nu el. E mai usor sa dai vina pe altul decat sa-ti realizezi propriile greseli. Si daca stau sa ma gandesc, toate relatiile lui, dupa tine, zic, s-au terminat, conform celor spuse de el, din cauza tipelor. Poate ca el are o problema, nu femeile din viata lui. In fine, ma bucur ca esti fericita si ca ti-ai gasit sufletul pereche. Doar asta conteaza si meriti sa fii fericita.
- Da. Tu, ce nu a mers cu Remus? Va iubeati atat de mult si ai facut atatea pentru el. Nici nu ma gandeam ca nu veti ramane impreuna toata viata. Dar oricum nu era ce aveai tu nevoie.
- Mi-am dat seama si eu, dupa 8 ani. A fost frumos, am invatat multe, mi-am testat limita de toleranta si acum stiu ce nu vreau de la un barbat. Se mai intampla…bine ca nu am copii si nu trebuie sa-l mai vad ever, probabil nu am fi atat de linistiti daca am trai in acelasi oras. De asta am si plecat din Tg-jiu, era prea mult pentru mine sa traim amandoi in acelasi oras, sa ne vedem cand ne e lumea mai draga. Nuu, mai bine fara sa stiu de el nimic.
- Te-a inselat sau care a fost faza? Gelos era de la inceput, nu poti sa-mi spui ca era asta. Mihaela, tu macar ai stiut de la inceput in ce te bagi, nu ca mine sa-ti dai seama dupa cativa ani.
- Da, Milvia, stiu in ce m-am bagat si am crezut ca e gelos pentru ca ma iubeste prea mult. Am ajuns apoi sa cred ca ma izoleaza si nu ma lasa sa ies niciunde fara el tot pentru ca ma iubeste, il iubeam cum nu am mai iubit si credeam ca nu pot respira fara el. Serios iti spun, credeam ca daca nu-l vad o zi sau nu-i aud vocea intr-o zi, seara mor…copilarii. Apoi am invatat ca o palma luata pentru ca ai comentat prea mult intr-o discutie e tot din iubire, ca trebuie sa faci mai mult ce vrea celalalt decat ce vrei tu, ca prietenii tai nu mai sunt atat de suportabili cand nu mai trebuie sa-i impresionezi, ca serile romantice in doi sunt decat la inceputul unei relatii, urmate de serile cu prietenii despre care nu poti comenta si esti datoare sa-i suporti si ca a face dragoste devine a face sex pana sa aveti 5 ani de relatie. Si am pus punct, si am luat-o de la capat. Dar fara Remus in viata mea. Se mai intampla.
- Da. Bine ca s-a terminat si ca ai putut trece peste fara sa ramai cu traume. Sunt sigura ca o sa iti fie bine.
- Stiu, Memo, stiu. Spune-mi de Madalin, cum e, ce face.
- Madalin s-a casatorit cu Elena, are doua fete, stau si ei tot in Bucuresti. Si-au luat casa acum cateva luni, au un apartament in chirie.
- Ala de la Obor?
- Aia era garsoniera, nu. Au vandut-o, au mai pus niste bani si si-au luat un apartament pe Decebal cu 3 camere si pe ala l-au inchiriat si ei si-au facut casa la iesirea spre Ploiesti. Sunt bine.
- Bravoo, ma bucur pentru ei. De cine mai stii ce?
- Pai cam toate s-au maritat si au copiii, intreaba-ma si iti spun ca am mai pastrat legatura cu multe persoane din Tg-jiu.
- Acum nu imi mai vine nimeni in minte. Nu…Plus ca oricum mai trebuie sa ne vedem. Honey, sa nu uiti ca imi caut job, vreau sa renunt la invatamant definitiv si m-as angaja oriunde, numai sa castig 1000 lei. Daca auzi ceva, sa nu ma uiti.
- Nu te uit. Mai stai putin ca poate imi deschid eu o afacere, nu stiu exact ce. Dar mi-a zis Alexandru sa ma gandesc si daca e, te iau cu mine, voi avea nevoie sigur de o secretara. Dar cu economia asta, nici eu nu stiu ce sa fac.
- Da, e o decizie foarte grea. Chiar nu stiu ce afacere sa incepi si sa ai siguranta ca merge. De fapt, si o covrigarie daca deschizi intr-o zona foarte populata, te imbogatesti, dar iti trebuie bani sa dai pentru toate avizele si multi, si mai beau din cafeaua de care deja m-am indragostit.
- Cum stiu sigur ce vreau sa fac, iti spun. As mai sta, Mihaela, dar trebuie sa plec. Imi pleaca bona la 3 si nu are cu cine sa stea Alexul meu.
- Stai linistita, ne mai vedem si altadata. Hai sa mai fumez si eu o tigara si mergem. Da?
- Da. E bine. Chiar mi-a parut bine ca am reusit sa ne intalnim, nu mai stiam nimic de tine si pe facebook nu poti sa stii cum se simte un prieten drag oricat te-ai uita la poze.
- E o nebunie cu facebook-ul asta, serios. Creeaza o dependenta de iti vine rau. Am zis ca o sa-mi inchid contul, dar parca imi pare rau sa nu mai stiu nimic de nimeni.
- Stiu…si eu la fel am zis. Alexandru nici nu are, zice ca asa ne urmareste Guvernul mai usor, plus ca nici nu-i place sa stie toata lumea tot ce face, unde se duce si cu cine.
- Am si eu o prietena, de fapt colega mea de apartament, Diana. Sub nicio forma nu vrea sa-si faca cont. Cica cine ii e prieten, o suna, cine nu, nu o intereseaza. Are si ea dreptatea ei.
- Hai sa mergem.
- Hai!
Si ne pupam de despartire si fiecare se indreapta spre casa ei, eu mai suparata ca nu am reusit nimic in viata, ea, fara nicio treaba. Astept 41 sa ma duca spre casa si ma gandesc daca a fost bine ca m-am despartit de Remus sau puteam sa mai suport, ca alte milioane de femei, tot ce se intampla in jurul meu, dar aveam si eu un sot si un copil sau astept sa apara omul potrivit si pentru mine, care sa nu ma trateze ca pe o proprietate. La ce bun, ca toti sunt la fel…vor sa te detina.
Am ajuns acasa, Diana a venit de munca ei spitaliceasca, nu stiu ce cauta inca in tara asta, de ce nu pleaca afara, de ce sta si se chinuie pe un salariu de …. lei cand ar putea sa aiba 3000-4000 de euro.
- Hello Diana! Cum fuse la serviciu?
- Nemaipomenit, dand ironic din cap in semn de salut. Vezi ca am luat rosii si salam, daca ai pofta sa mananci. Ce e cu fata asta, alta colega fericita?
- Ba, fata, cred ca toate colegele mele in timpul in care eu am iubit, ele si-au gasit fericirea. Cum de toate sunt patroane, super doamne si super bogate, nu imi dau inca seama. Atat de multi barbati cu bani sunt in tara asta sau ce mama ma’sii?
- Nu, fata. Astia cu bani au cate doua-trei, cinci-sase pe post de amante, dar care spera sa devina soate si suporta tot si una pe post de sotie care stie sau nu ce sot are. Nu sunt multi cu bani, dar si de-ar fi, degeaba, ca tu nu ai sta cu ei. Si rade.
- Da, bine, trecand peste filozofia mea de-o viata care cred ca mi-a facut mai mult rau decat bine. Ce faci cu atata iubire in ziua de azi cand intrebarea este ce faci cu atatia bani?? Da si mie un pahar, daca tot esti in bucatarie, Dia.
- Na, fata suparata pe fericirea altora. Tu de ce te schimbi dupa altele? Daca in 30 de ani nu ai avut niciun prieten bogat, nu crezi ca nu ai cum sa ai acum??? Lasa-le pe altele sa-i aiba, tie nu-ti plac. Am inteles eu si stau cu tine de un an si nu ai inteles tu?? Damn, Myky, chiar ma superi. O sa apara si printul tau, si cand apare, sa-l certi ca a stat atata timp cu calul in service. ”Love the way you lie” al lui Eminem ne opreste din discutia eterna despre barbati si printi.
- Da, zana mea.
- Ce faci zana?
- Bine, am sunat sa-ti spun ca ma duc acasa si nu mai putem vorbi. Dar stii ca poti sa-mi trimiti mesaje si daca e ceva, vorbim si pe mess, o sa-l am deschis pe telefon. Stii ca te iubesc, da, zana mea?
- Da, zana mea, stiu. Nu o sa fie nicio problema, o sa stau acasa cu Myky si o sa discutam despre barbati. E intr-o stare naspa, nu cred ca iesim undeva.
- Daca iesi undeva, sa-mi spui, sa stiu de tine si sa nu ma inseli, ca as muri fara tine. Da, zana mea?
- Nu iesim niciunde, stii ca nu vreau sa ies fara tine. Ne vedem maine, zana mea. Noapte buna!
- Noapte buna, zana mea!
- Oooo, marele doctor Robert Costescu a zis sa stam acasa, azi si el ma supara.
- Stiu, Myky, el te supara oricum pentru simplu fapt ca e insurat si ca are o relatie cu mine de 5 ani, mi-ai mai spus si o sa imi mai spui, stiu. Dar stii cum e cand iubesti, uiti de toate principiile tale. Si gata, nu-mi mai vorbi despre Robert, lasa-l cu nevasta’sa in casa lor de mii de euro. Spune-mi cum e cu printul tau si cu fericirea femeilor cu bani.
- Auzi, dar nu mai bine te duci sa iei un suc sa bem si noi, ca oamenii?
- Mie apa imi face rau, vrei sa ruginesc?! Iau o bere sau un vin, ce vrei?
- Cred ca merge un vin la discutia asta. Berea e pentru zilele in care nu avem bani si suntem sarace. Mult mai sarace decat azi.
- Vin sa fie pentru cea mai suparata prietena a mea!
Diana se intoarce cu cel mai ieftin din tot magazinul, unul roze, ca pentru doamne…bine ca a luat doua sticle.
- Hai sa ne imbatam si sa vorbim despre printul tau! Noroc, fataa!
- Noroc si tie, amorezata lu’ mama, zic band o gura dintr-un vin de care nu as bea in mod normal.
- Fata, cum ti se pare vinul asta?
- Un pic ciudat, parca e pentru pitipoance, roz…Mai trebuie sa ne imbracam in haine stramte, scurte si cu pantofi de 15 cm si sa plecam la restaurant. Vinul il avem. Si incepem sa radem ca doua nebune.
- Sa stii, si cu ruj rosu sau roz. Si sa-ti mai pui si tu niste abtibilduri pe telefon sa nu se vada modelul de Nokia C3, care nu se mai poarta. Nu ai tableta, stai acasa. Ai inteles, razand ironic.
- Damn it, de aia nu suntem pitipoance, nu? Ca nu avem ruj si telefon, nu?
- Daaa. Stii ce zic, hai sa mergem maine la cumparaturi sau cand luam banii si sa ne cumparam si noi haine din astea si sa ne distram intr-o seara. Ne imbracam in halul asta si mergem in oras, pentru fun, sa vedem ce se intampla. Ce zici?
- Da, Diaa, mergem, cum sa nu. Robert te lasa?
- Nu-i spunem.
- Hmm…stii ca nu e relatia asta in care esti, nu? Imi aprind o tigara si incerc sa ma abtin, stiu ca nu intelege nimic din ce-i zic si ca se supara mult si ca-i va spune tot lui, care moare de dragul meu.
- Nu am pofta asta seara, suparato. Hai sa nu vorbim despre mine. Si promite-mi ca mergem intr-o seara in centru vechi, asa ca doua pitipoance, te roggg!! Atat vreau sa-mi faci cadou de ziua mea, o iesire in oras, doar noi doua, fara sa stie nimeni.
- Bine, daca asta te face pe tine fericita, asta facem. Doar noi doua imbracate altfel,da? Si sa nu spunem nimanui, de ce? Ce treaba au ceilalti cu noi?
- Pai tocmai asta zic si eu, ce treaba au ceilalti cu noi? Nu vreau sa stie nimeni pentru ca apoi vor vrea si fetele sa mearga cu tine si daca merg, nu mai e la fel. Hai sa fie o seara doar pentru noi doua, te rog, Myky! Nu vreau sa vina Oana si Monica, ele te schimba.
- Ma schimba? Cum ma schimba? Ma transform in vampir cand sunt cu ele, ce inseamna „ te schimba”?
- Adica tu esti influentabila si imediat faci ce vor ele, fara sa-ti dai seama.
- I-auzi braul, trece raul …
- Da, si mandruta, potecuta. Nu te supara, dar asta e adevarul, stiu ca nu-ti convine. Daca iesi cu ele si nu vrei sa stai pana tarziu, tot ajungi sa stai pana la 2-3, de fiecare data cand zici ceva si apoi te vezi cu ele, iti schimbi ideile. Esti influentabila si de asta vreau sa petrecem o seara in care sa fim doar noi doua, fara alte persoane care sa te ajute sa iei alte hotarari. Cand ai vrut sa te desparti de Marius, de ce nu ai mai facut-o? Ai plecat de acasa hotarata ca asta faci si te-ai intors a doua zi ca si cum Marius era inceputul si sfarsitul, nu cel care te inselase cu cea mai buna prietena, Oana.
- Ee, daca o spui asa, e ca si cum ai avea dreptate, dar nu au fost chiar asa lucrurile…
- Da, uitasem, te-a rugat Oana s-o ierti, ca ea a fost vinovata si ca ea a gresit si ca nu a fost vina lui…si tu ai crezut pentru ca Oana este prietena ta de 5 ani, ce naiba?! Aaa, si Marius si-a cerut iertare doua saptamani, zi de zi, zile in care ce facea prietena ta? Cand nu te astepta Marius la intrarea in scara, te astepta Oana, pana cand ai cedat…si nu ai facut-o pentru el, ci pentru Oani. Si cu cine e Oani acum???
- Dar oricum nu tineam la el, lasa-i sa fie fericiti. De ce sa stau cu el daca ea-l iubea? Nici ea nu a stiut ca se va indragosti de el, s-a intamplat…pana mea, ia si bea si taci ca ma disperi.
- Vezi cum esti tu?? Nu pui la indoiala comportamentul prietenilor niciodata, renunti la tine pentru ei si nici macar nu-ti dai seama. Si pierzi.
- Da, bine ca tu ma ai pe mine si eu nu fac din astea. Cum ar fi sa ti-l iau pe domnul Robert? „ I love the way you lie…yeah” ar canta si telefonul meu cand m-ar suna.
- Hai ca te-ai suparat si vrei sa ma supar si eu sa bei vinul singura, nu??
- Daaaa, las-o Dia pe Oana sa fie cu Marius, daca nu iti pasa de un om din viata ta, lasa-l sa plece sa-si faca viata lui. Ce sens are sa-l tii langa tine? Oani, Oani e asa cum e ea, se simte bine cand isi bate joc de mine de fata cu ceilalti prieteni ai ei, cand ma intreaba de 15 ori pe zi daca sunt suparata pe ea ca e cu Marius, cand nu-mi spune nicio problema de-a ei, cand tot ce ar putea sa-mi spuna si m-ar interesa, imi ascunde, asa e ea. Astia din balanta nu-si spun problemele, nici macar printre randuri, dar asta nu inseamna ca nu o iubesc sau ca nu o cunosc. O cunosc, insa nu m-a deranjat nimic din comportamentul ei intr-atat incat sa-i spun ceva. Lasa oamenii asa cum sunt, doar iubeste-i, ca in citatul lui Balzac: „Cu cat judeci mai mult, cu atat iubesti mai putin”. Deci, nu mai judeca atat, lasa-i sa fie si nu mai judeca, fata!
- Doamne, esti fenomenala! Cum gasesti tu un lucru bun in orice si treci peste tot…nu te inteleg. Hai si cu ultimul pahar de vin roze din seara asta! Pentru noi, sa ramanem la fel de apropiate si sa nu suferim niciodata din cauza prietenilor!
- Norocccc, Diana!!! Ciocnind un pic ametite doua pahare de sampanie, asa bem noi vin, in pahare cu picior.
- O sa se rezolve toate, ai sa vezi ca o sa fie bine pentru ca sunt eu langa tine. Te-a adus Dumnezeu in calea mea, altfel ai fi fost inca la Aninisi City, satul tau cu curve si amante. O sa am grija de tine si de Oani asta a ta pe care nu o suport!
- Da, bine ca te-am gasit acum 4 ani ca altfel nu stiu ce m-as fi facut cu vreo nebuna de bucuresteanca insuportabila. Tu esti atat de speciala si imi esti atat de draga, parca esti soru-mea pe care nu am avut-o.
- Stiu, Myky, de aia te iubesc si eu atat de mult, dar hai la somn ca maine o sa fim mahmure. Si stii cum doare capul, al dracului de tare. Hai, noapte bunaa!
- Noapte buna, Dia, zic, tragand dupa mine o perna mare si usoara fara de care nu prea pot dormi. Vorbim maine! Vise ciufulite!
- Noapte buna, nebuno! Stii ca-l iubesc si visez doar pe domnul Robert!
Da, stiu…dar mai stiu ca de abia astept sa ajung la mine in pat si sa dorm. Si maine la munca, iar si iar…vine si vacanta cu trenul din Franta! Ce-o mai fi cu femeile astea, sunt geloase, ca de ce stai cu una mai mult decat cu cealalta, de ce o asculti, de ce ai incredere in ea, numai de ce-uri si cand te gandesti ca sunt doar femei si barbati pe lume. Ar fi trebuit sa fie si androizi cu neuronii femeii-barbat care sa iti lase o cale de acces la informatia din creierul femeii. Sau ceva pe care sa-l poti intelege mai usor. Atat de diferiti suntem…si totusi asta ne face unici…ca amprenta.
- Myky, trezeste-te! E 7.00 si la 8.00 vine soru-mea sa bea cafeaua cu noi si de abia ne trezim pana atunci. Si daca ne vede cu fetele astea, ne va tine iar prelegerea aia cu femeia care bea ramane nemaritata si cat de urat ii sta unei femei sa consume alcool si toate conceptiile ei de femeie maritata si nesatisfacuta.
- Da, stiu…parti-pris-urile surorii tale ma trezesc la 7 in loc de 9 de ceva timp. Si ma ridic din patul cald cu miscari lente asteptand sa-mi spuna Diana ca pot dormi inca 30 de minute. Am ajuns la usa de la baie si nu aud nimic, intorc capul ca un catelus care urmeaza sa fie lasat la adapostul de caini pentru ca proprietarii au bebe mic si stie ca o sa stea acolo cativa ani si nu are nicio scapare. Nici eu. Pana si apa este atat de rece si o sa-mi atinga fata, fata mea care putea sa stea pe perna daca nu venea sora nesatisfacuta sa-si spioneze sora ratacita.
- Vrei sa-ti dau cafeaua sa te misti mai repede?
- Nu, azi beau cafeaua cu tine, nu imi mai permit cafeaua, tigara si cele 10 minute de liniste in propria-mi baie. Pune-mi o cafea mare, in cea mai mare cana pe care o avem.
- Hai, am pus-o deja. Si am pregatit si micul dejun, cu oua, rosii si ardei. Si branza din aia de care-ti place, sarata, de oaie, vii?
- Auuu soro, acum vin si ies trantind usa de la baie, de parca ea este de vina.
- Stii ca sunt oameni care pot vorbi imediat ce se ridica din pat si ca sunt altii care trebuie sa bea o cafea sau sa se duca la baie pentru a putea scoate o vorba??
- Serios??? Hm…nu stiam…ce fel de om crezi ca sunt eu, Diana? Ia sa aud.
- Aaaa, e usor, tu faci parte din categoria a doua, clar. Puteam sa-ti spun oricand asta, cred ca ti-am mai zis-o in cateva dimineti. Gata, putem vorbi?
- Te-am impiedicat pana acum? Am vorbit cu fantomel iar???
- Dar stii ca eu vorbesc imediat cum fac ochi, nu dupa ce beau cafeaua. Nu-i spunem Monicai de petrecerea din week-end, nu?
- Weekendul muncitoresc sau care? Ce se intampla in week-end, de ce nu tin minte evenimentele astea mondene?
- Tu ai luat ceva de ti s-a sters memoria? Cum ma intrebi ce e in week-end?Unde e Mihaela mea, cine esti tu? Sa vina Mihaela inapoi…tu nu esti Myky a mea.
- Au ce tampa sunt, e ziua meaa!! Da ma, mi-am amintit. Scuze, dar m-ai luat pe neasteptate si uitasem ca e ziua mea. Monica, ziua mea…Monica, ziua mea…stai sa ma gandesc…Nu!!! Chiar daca stam acasa si nu facem nimic de ziua mea, tot nu vreau s-o vad de ziua mea.
- Clar s-a intamplat ceva cu tine, ziua ta este peste doua saptamani si weekendul asta e ziua lui Robert.
- Care Robert? Al tau?
- Da, al meu. Oare Robert vrea sa vina si neamurile mele la chef? Dar ea stie ca e ziua lui si o sa ne intrebe ce facem, o sa vrea sa vina si ea, cum sa nu-i spunem. Sau macar sa participe la cadou. Da-mi si mie o tigara de la tine, ca ale mele sunt prea tari.
- Ia! Nu stiu, chiar nu-mi dau seama. Dar cu domnul doctor ai discutat?
- Ce sa discut?
- Daca vrea sa vina si soru-ta. Ce altceva?
- Nu stie ca-i facem o petrecere surpriza, de aia e surpriza, asa ca putem chema pe cine vrem. Nu se supara.
- Mai bine l-ai intreba asa, indirect, care e parerea lui despre prietenii nostri, despre Monica, despre Oani, sa stim pe care-i suporta si pe care sa-i chemam.
- Multa munca necesita cheful asta, il intreb de soru-mea si atat. Daca ii place de ea, o chemam, daca nu, nu, asta pot sa fac, dar sa-l intreb de toata lumea e prea mult pentru mine. Nu are ce sa zica, e ziua lui si noi organizam o petrecere pentru el, trebuie sa-i convina si prietenii nostri. Nu a inteles ca eu vin la pachet cu tine si tu vii la pachet cu toata gasca ta nebuna?? O sa inteleaga.
- Bine. Atunci vezi ce crede de Monica si cu ceilalti ramane asa, prezenta obligatorie. La noi ?
- Da, pai unde? Suntem bogate si nu stiu? Sau ai castigat la loto si nu stiu? La noi, clar.
„Non stop” al lui Taxi ne intrerupe discutia, dar nu si gandurile. Vine sora nesatisfacuta, casatorita cu un agent de vanzari pe care nu-l mai iubeste, dar sunt copiii la mijloc si nu poate sa-i spuna „nu te mai vreau” dupa 15 ani, asa din senin, mai bine ramane in relatie si isi gaseste un hobby din a-si vizita saptamanal sora si a o convinge sa lase barbatul casatorit - Robert in pace si sa se cupleze cu un prieten de-al lor si sa iasa impreuna, prieten pe care-l avem si pe facebook, poate, poate se cupleaza una din doua cu el. Crede ca eu sunt cea care o incurca pe Diana, cea care o strica pentru ca nu am incredere in barbati si pentru ca doar ma folosesc de ei, dar nu e asa, ne descurcam una pe cealalta, nu ne incurcam. De cand ne-am cunoscut, a fost o interactiune cum rar intalnesti: chimia dintre doua persoane chiar exista si noi suntem constiente de asta, dar asta nu inseamna ca ne vom combina sau vom deveni lesbiene doar pentru ca ne completam reciproc. Clar e genul de barbat pe care l-as vedea langa mine pana la 80 de ani, dar e intr-un corp de femeie, asa ca mai bine am cea mai buna prietena de pe Terra si caut un barbat sa-i semene! Toate astea nu le stie Monica, dar daca le-ar sti, s-ar muta la noi. Cu familie cu tot!


























.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!