Dedic acest mozaic d-lui profesor specialist în imagistică Ion Agachi, cetățean american de origine română, venit în vizită în România după 16 ani, din a cărui stilistică m-am înnoit în studiile și cercetările mele în domeniul artei imagistice.

Lucrarea a fost concepută în părți distincte și anume:

Partea I -America trecută în proză scurtisimă
Uriașa Americă, țara visurilor mele și a tuturor posibilităților lumii

A descoperi America – concizie după istoricii europeni .

Se știe că descoperirea Americii de către navele lui Cristofor Columb în anul 1492 a fost un eveniment epocal, care și-a prelungit răsunetul de-a lungul vremilor. Astfel „a descoperi” America a ajuns o locuțiune sinonimă cu a descoperi ceva neașteptat și important, cu o mare surpriză, cu o realizare deosebită obținută de o minte inventivă, scăpărătoare. Timpul însă a imprimat expresiei o nuanță ironică.
Într-un articol din „Scânteia”(nr.5105) despre copiii ageri de astăzi, se scrie:”N-au răbdare să stea locului o clipă. Sunt la o vârstă când se descoperă în fiecare zi America”. Iar în prefața monografiei despre Mark Twain, autorul Petre Solomon spune că scriind această carte n-are „ pretenția de a fi descoperit America”-deși personal, am descoperit-o pe aceea a lui Mark Twain” (Editura Tineretului, 1960, pag. 13).
În forma-i negativă:” n-a descoperit America”, expresia desemnează dimpotrivă, o persoană cam prostuță, cu minte puțină, sau o persoană care nu face descoperiri proprii. O expresie echivalentă:” N-a descoperit praful de pușcă”.
Unii cercetători consideră că lui Columb însuși ar fi trebuit să i se aplice această zicală, pentru simplul motiv că la data memorabilei sale călătorii, America fusese de mult descoperită. Astfel istoricul francez Augustin Thierry susține că prin anul 1000, navigatori normanzi porniți din Groenlanda, au debarcat pe țărmul de nord est al Americii, în ținutul numit Vinland. Iar exploratorul norvegian Helge Ingstad a publicat în 1964 un studiu despre expedițiile vikingilor, conduse de eroii legendari Bjarniși Leif Ericson, în secolele XIII și XIV, și despre escala lor în regiunea Markland( probabil Labrador).

Așadar, după părerea acestor oameni de știință, nici chiar Columb…n-a descoperit America!

Rezumat de concluzii din studiul meu de fundamentare.

Lucrarea arătată are la bază un studiu de fundamentare, dar pentru păstrarea conciziei, proiectez următoarele scurtisime.

.Dacă nordicii arătați mai sus au descoperit teritoriile Alaskăi și altele nord americane și le- au conservat natura și farmecul lor, conchistadorii spanioli au jefuit teritoriile celor două Americi, au jecmănit și asasinat și au supus întreaga populație unui regim mai aspru decât cel feudal, din care n-a lipsit nici vestitul Cristofor Columb. Despre toate acestea ne vorbește cu lux de amănunte în fermecătoarea sa carte “Orele astrale ale omenirii”, marele Ștefan Zweig.

Lucrarea de față este doar o piesă nouă în adagio la un studiu amplu de imagistică artistică, la care m-am referit și am să mă mai refer, când voi reveni și cu alte piese.

Peripetiile lui Cristofor Columb la întoarcerea din expediție.

Lupta cu bârfitorii și invidioșii

Punte între subiecte
Cine crede că a avut sau are merite și n-o să cunoască invidia, acel om n-are nici un merit, pentru că indiferența distruge, dar bârfele adversarilor și laudele prietenilor îți măresc vitalitatea creației.
Filip Tănase

Oul lui Columb

După descoperirea Americii(1492) și întoatcerea lui Columb în Spania, gloria lui începuse să stârnească invidii, gelozii. Mulți „viteji” se arătară după această expediție. Tăgăduind meritele celebrului navigator, ei spuneau că de fapt Columb n-a făcut nici o descoperire:”De vreme ce America exista, trebuia numai să te gândești să pleci într-acolo. Atât”! Se povestește că, pentru a-l umili, un grande d-Espana l-a invitat pe Cristofor Columb la un ospăț unde i s-au servit vinuri bune, dar și vorbe rele. Columb a tăcut un timp , apoi însă, luând ca din întâmplare un ou de pe masă și dând impresia că propune un joc de societate, i-a întrebat pe comeseni-toți nobili- care dintre ei poate face ca oul să stea drept pe unul din vârfuri. Mulți au încercat, dar nimeni n-a reușit, Atunci Columb, lovind ușor oul la capăt, îl făcu lesne să rămână în echilibru pe farfurie. „Așa știm și noi!”-izbucniră strigăte. „Nici nu mă îndoiesc-răspunse zâmbind Columb- dar vorba dvs.: trebuia numai să-ți vină asta în gând. Atât!”

Din acest ou a ieșit….o expresie. Foarte răspândită în lumea întreagă:”oul lui Columb”. Ea se aplică persoanelor care nu izbutesc să facă un lucru, dar când li se arată cum se poate realiza, declară că rezolvarea e simplă și ușoară, sau se miră că același procedeu nu le-a trecut și lor prin minte. Un comentar din România Liberă nr.21 se referă la „acele încâlcite discuții asupra unui lucru a cărui simplitate este mai limpede și mai ușoară ca însăși povestea oului lui Columb”.

Partea II-a
Istorie scurtisimă a Americii de Nord.

În Statele Unite există o poveste
În care istoria ne spune așa:
Ne-arată cum au fost descoperit(e)și este
Istoria lui Cristofor Columb și-America.

În o mie patru sute
Patru sute nouăzeci și doi,
Columb pornește să găsească,
Pornește și găsește drumuri noi.

Vis hiperbolic în Hollywood-ul de altădată

Cum el nu avea ce face
Și stomacul îl chinuia,
Columb a început să joace
S-a apucat de cinema.

El venea din alte timpuri
Și-a ratat în anotimpuri,
Carlos l-a numit odată-
Etichetă expirată.

Partea III-a

Cristofor Columb în joc de personaje, circumstanțe și imagini artistice.

El a jucat o comedie
Dar și o dramă a jucat,
Cu Greta Garbo,ce folie
De ea, s-a și amorezat.

El, dorind s-o cucerească
S-a gândit la un cadou,
Și ca să o amețească
El i-a dat…vestitul ou.

Dar idila fuse scurtă
Grety l-a dezamăgit,
Deși bătrână și tută
Mai avea și alt iubit.

„Când i-a jurat pe veci iubire
A fost cu-ncredere-ascultată,
Uitaseși că-ntr-o minte scurtă
Și veșnicia e scurtată.”
Emil Gârleanu

Eșecul lui Columb cu Vivien Leigh

A încercat și cu starleta
Însă ea l- a repezit ,
Și i-a reproșat vedeta
Că-i batrân și e pocit.

I-a mai zis direct odată
Că e brânză de zgârcit,
Și nu i-a adus din ladă
Aur vechi de altă dată .

N-a avut un pic de milă
Tot așa l-a repezit ,
Că-i batrân și-i ramolit
Pleacă, nu ne face silă.

Eșecul lui Columb cu Olivia de Havilland

Frumoasă, grații, o droaie
Delicată cum o știm ,
Lasă-mă te rog tataie-
Impotentule sublim.

Dialog cu regina show-lui american Shirley Temple

El(Cristofor Columb)
Am visat că sunt cu tine
Într-o noapte în Hawai,
Rătăcită printre stele
Numai la doi pași de rai.

Și-am luat un ciob din lună
Þi-am făcut un pat din ea,
Un pat moale pentru tine
Iar la cap ți-am pus o stea.

Replică(Shirley Temple)
N-am să-ți fac vreun reproș
Du-te dracului de moș,
Sper să ajungi în infern
Ãsta-i ultimul refren.

Eșec total cu Sonia Henje

Ochii mari și gura mică
Trup superb de păpușică,
Talie fără corset
Pusă-n strofe de poet.

Era plin de adorații
O vedea cu-atâtea grații,
Dar s-a trezit în sfârșit
Cât e el de ramolit.

Partea IV-a
Epiloguri
Marelui navigator și conchistador
Cristofor Columb.

Când faima ți-a dat putere
Și un succes triumfător,
Uitai timpului a-i cere
Dar te-a lăsat nemuritor.

Veșnic ne-amărâm fără rost
Mâine nu-i nimic din ce-a fost,
Orice vis pe care îl trăim
Cât timp va ține, nu știm.

Toate trec când vine vremea lor
Așa cum trece un nor pe cer,
Toate trec durere sau noroc
Nimic nu ține timpu-n loc.

Epilog de corelare multiplă.

Notele de fundamentare arătate în proză scurtisimă reprezintă chintesența a tot ce-au scris istoricii, oamenii de artă și din cinematografie despre el,scrieri în care au fost înglobate și toate controversele asupra marelui navigator Cristofor Columb.
Un dicton latin spune în privința marelui Cristofor Columb care este înainte de toate un deschizător de drumuri către înnoire: quot capita, tot sensus. Este firesc să se spună așa, că orice mare creator sau înnoitor are prieteni și dușmani. Dacă exploratorii din nord despre care am vorbit, s-au oprit la teritorii mici, aride, să le zicem aproximativ pașnice, Cristofor Columb a pătruns în jungle periculoase cu oameni războinici cu care s-a luptat. Pe lângă sălbăticiile cu care a supus aceste populații, Cristofor Columb a adus principii de cultură pe care le-a implantat în aceste teritorii, unde a impus limba și credința latină.
Aceleași controverse le găsim și între creatorii și criticii de film american, unde disputele n-au lipsit niciodată asupra meritelor sale, dar toate astea nu l-au oprit să intre în istorie, mai mult decât exploratorii din Nord care au amuțit în Groenlanda și alte teritorii învecinate.

Eliberarea teritoriilor de sub monarhia spaniolă
După retragerea lui Cristofor Columb, cele două Americi latine au cunoscut prosperitatea, prin administrațiiile curții imperiale spaniole. Dar în această perioadă, monarhii Spaniei nu s-au implicat direct în conducerea teritoriului și au lăsat așa numiții viceregi, care cu timpul au devenit adversarii monarhiei. Cu ajutorul lor mai târziu, marele Simon Bolivar a scos din dominația monarhică cele două Americi latine.

Hollywood-ul de altădată.

Special am făcut aceste intercalări între cultură, istorie și arta cinematografică, pentru a releva că toate controversele, disputele și contradicțiile din diferite filme ale vremii, sunt rezultatul acestor trasee, atât de sinuoase, din istoria lui Cristofor Columb.

Notă.
Deoarece este o lucrare în premieră,motiv pentru care n-am avut prilejul să am observații critice, îi rog pe câțiva mari artiști ai condeiului din acest portal literar, să-și aducă aportul cu opiniile d-lor, de care voi ține cont și pentru care voi putea face reasamblarea lucrării în volumul meu de artă imagistică.

Mulțumesc anticipat pentru eventualele critici.