poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 5887 .



Sonata Kreutzer
proză [ ]
cap I

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Lev_Nicolaievici_Tolstoi_(1828-1910 ]

2005-06-18  |     |  Înscris în bibliotecă de Elena Hasnaș




"Eu insa, va spun voua ca oricine se uita la o femeie,poftind-o ,a si preacurvit cu ea in inima lui ."
(Matei,5,28)

"Zicu-i atunci ucenicii: Daca astfel este starea omului cu femeia ,nu este de folos sa se insoare . Iar el le zise lor : Nu toti pricep cuvantul acesta , doar aceia carora le este dat . Ca sunt fameni , cari s-au nascut asa chiar din pantecele maicii lor ; sunt fameni care s-au facut fameni pe sine pentru imparatia cerurilor . Cine poate sa inteleaga , inteleaga ."
(Matei,19,10-12)



I


Era pe la inceputul primaverii .Calatoream de doua zile .In vagonul nostru urcau si coborau pasageri, care mergeau pe distante mici ; erau insa trei care, ca si mine, urcasera chiar din statia de pornire a trenului : o doamna care fuma , nici tanara si nici frumoasa, cu fata obosita, cu un palton de croiala mai curand barbateasca, si cu o caciulita pe cap; un barbat vorbaret de vreo patruzeci de ani care se cunostea cu doamna aceasta, foarte ingrijit in hainele lui noi-noute si, in sfarsit , tinandu-se deoparte , un domn mai degraba scund, cu miscari repezite, ai carui ochi cu o sclipire neobisnuita fugeau de la un obiect la altul si al carui par cret – desi omul era in puterea varstei –albise de buna seama inainte de vreme. Purta un palton vechi, iesit insa, dupa cum se vedea , din mana unui croitor bun, cu guler de astrahan si caciula de astrahan . Cand isi descheia paltonul, se vedea dedesubt o podiovca* si o rubasca * brodata. Domnul acesta mai avea ceva deosebit si anume din cand in cand slobozea niste sunete ciudate , ca un fel de tuse sau hohot de ras ce se intrerupse brusc .
Domnul acesta evitase cu grija in tot timpul drumului orice contact si cunostinta cu ceilalti pasageri. De cate ori vecinii de compartiment incercau sa intre in vorba cu el, le raspundea scurt si taios si apoi se cufunda in lectura , ori fuma privind pe fereastra sau scotandu-si merindele dintr-un sac de voiaj ponosit, incepea sa manance ori sa bea ceai.
Am avut impresia ca aceasta singuratate il apasa, asa ca de mai multe ori m-am simtit indemnat sa leg o discutie cu el, dar de cate ori ni se intalneau privirile , ceea ce se intampla adesea, deoarece stam aproape fata in fata, el intorcea capul ori isi relua lectura , ori se uita pe geam.
In cea de-a doua zi a calatoriei noastre , catre seara, cand ne-am oprit intr-o gara mare, domnul cel nervos cobori sa-si ia apa clocotita si isi facu ceai . Domnul cel ingrijit, cu hainele noi-noute, avocet , dupa cum am aflat mai tarziu, si vecina sa , doamna care fuma si purta palton de forma mai dergaba barbateasca , s-au dus sa bea ceai in gara .
In lipsa lor, se ivira in vagon cateva figuri noi, printre care un batran inalt, cu obrazul ras si zbarcit, pesemne vreun negustor , purtand suba de dihor si o seapca de postav cu cozoroc enorm. Negustorul se aseza pe locul din fata doamnei si a avocatului, care in clipa aceea lipseau , si intra numaidecat in vorba cu un tanar care dupa infatisare parea sa fie functionar comercial si se urcase si el in vagon la aceeasi gara .
Eu sedeam mai departe si, cum trenul sta pe loc, puteam sa prind franturi din discutia lor, cand nu se vantura nici un calator printre noi . Dintru inceput negustorul il instiinta pe celalalt ca se duce la mosia sa, care se gasea chiar la prima statie; apoi ca de obicei pornira a vorbi mai intai despre preturi, despre negot, dupa aceea, ca totdeauna despre felul cum merge comertul la Moscova, iar la urma intrara intr-o discutie despre targul de la Nijni-Novgorod. In legatura cu aceasta, functionarul porni sa istoriseasca ce chefuri tragea la acest targ cu un anume negustor, bogat putred, pe care-l cunosteau amandoi, dar batranul, luandu-i vorba din gura , incepu sa povesteasca ce chefuri se faceau pe vremuri la targul din Kunavin, la care luase si el parte . Se vede ca se simtea si acum mandru de ispravile ce savarsise la unele din aceste chefuri, caci istorisi cu vadita incantare cum o data, imbatandu-se cu negustorul acela pe care-l cunosteau amandoi, facusera o asemenea nazdravanie la Kunavin, incat nu putea s-o spuna decat la ureche, la care functionarul izbucni in hohote de ras de rasuna tot vagonul, iar batranul rase si el, descoperindu-si doi dinti galbeni.
Vazand ca din discutia lor nu puteam sa astept nimic interesant, m-am ridicat cu gandul sa ma plimb pe peron pana la plecarea trenului. In usa ma lovii cu avocatul si cu doamna, care se intorceau prinsi intr-o discutie aprinsa.
- Nu mai aveti timp, imi spuse avocatul cel comunicativ, acu are sa sune clopotul a doua oara.
Si, intr-adevar, n-apucai sa ajung la capatul trenului, ca se auzi clopotelul. Cand m-am intors, doamna si avocatul discutau cu aceeasi aprindere. Batranul negustor sta tacut in fata lor , cu privirea severa atintita inainte si, din cand in cand, mestecand ceva printre dinti, cu un aer nemultumit.
- Dupa aceea dansa i-a declarat barbatului ei,zise zambind avocatul in momentul cand treceam pe langa el, ca nu poate si nici nu vrea sa mai stea cu el, deoarece …
Si isi continua povestirea, din care nu putui deslusi nimic. In urma mea trecura si alti calatori, trecu conductorul , intra zorit un hamal , asa ca huietul dura destul de multa vreme, impiedicandu-ma sa urmaresc discutia.Cand se asternu linistea si auzii din nou glasul avocatului, discutia trecuse , pe cat se parea, de la acel caz particular la consideratiuni de ordin general.
Avocatul spunea ca problema divortului preocupa in present nespus de mult opinia publica a Europei si ca asemenea cazuri se ivesc si la noi din ce in ce mai des . Dandu-si seama ca nu se auzea decat glasul lui, avocatul isi intrerupse discursul si se adresa batranului :
- Pe vremuri nu se intampla asa ceva , nu-i asa ? spuse el cu un zambet amabil.
Batranul voi sa raspunda ceva, dar tocmai atunci trenul se urni din loc si batranul, scotandu-si sapca incepu sa se inchine si sa se roage in soapta. Avocatul, indreptandu-si privirea in alta parte , astepta cu un aer politicos. Dupa ce-si ispravi rugaciunea si isi facu de trei ori semnul crucii, batranul isi indesa sapca pe cap, potrivind-o drept, se aseza mai bine pe locul sau si isi incepu vorba:
- Ba se intampla si pe vremuri , domnule, dar mai rar , zise el. In ziua de azi,insa, nici nu s-ar putea sa fie altfel. De, prea e lumea invatata !
Trenul, mergand tot mai iute, huruia cand trecea peste incheieturile sinelor si cu greu izbuteam sa desclusesc ceva, dar, cum voiam totusi sa aud, m-am tras mai aproape. Discutia starnise de buna seama si curiozitatea vecinului meu, domnul cel nervos cu ochii sclipitori, care, fara sa se scoala de la locul sau, tragea cu urechea.
- Si ce rau vedeti in invatatura ? intreba doamna cu un zambet abia schitat. Credeti oare cu adevarat ca ar fi mai bine ca oamenii sa se casatoreasca asa cum se face ape vremuri, cand logodnicii nu se cunosteau nici macar din vedere ? urma ea , dupa obiceiul multor femei, care nu raspund la cuvintele interlocutorului , ci la cuvintele pe care se asteapta ca el sa rosteasca. Fara sa stie daca se iubesc, daca pot sa se iubeasca, luau pe primul om care le iesea in cale, si apoi toata viata o duceau intr-un chin ; va sa zica , dupa parerea dumneavoastra asa e mai bine ? intreba ea, intorcandu-se mai mult spre mine sis pre avocet, decat spre batran , desi vorbea cu el.
- Da , lumea e prea invatata, repeat batranul, uitandu-se la dansa cu dispret si lasand intrebarea fara raspuns.
- As dori sa stiu ce legatura vedeti dumneavoastra intre invatatura si neintelegerile dintr-o casnicie , zise avocatul cu un zambet aproape imperceptibil.
Negustorul vru sa spuna ceva, dar doamna ii taie vorba:
- Nu, au trecut timpurile acelea, spuse ea.
Dar avocatul o intrerupse :
- Va rog , ingaduiti domnului sa-si exprime gandul.
- Asta e , fac prostii din pricina invataturii, spuse batranul pe un ton cate goric .
- Se casatoresc tineri care nu se iubesc si apoi te miri de ce nu se impaca, se repezi doamna cu vorba, plimbandu-si privirea de la avocat la mine si chiar la functionarul care , ridicandu-se de pe locul sau, se rezemase cu coatele de speteaza banchetei si asculta zambind. Numai animalele pot fi imperecheate dupa voia stapanului, oamenii isi au inclinatiile , afectiunile lor, spuse ea cu dorinta clara de a-l intepa pe batran.
- Degeaba vorbiti asa, cucoana, zise batranul , dobitocul e dobitoc, omului insa i-a fost data legea.
- Bine, bine, dar cum poti trai cu un om daca nu-l iubesti ? se grabi doamna sa-si expuna parerile , care pesemne i se pareau cu totul noi.
- Inainte vreme, lumea nu se gandea la asemenea lucruri, zise batranul pe un ton convingator , numai acuma a venit moda asta. Nici una , nici doua o auzi pe dumneaei spunand: “Te las si plec”. Pana si la mujici a prins moda asta. “Na, zice, iacata-ti camasile si nadragii, ca eu ma duc cu Vanka, fiindca are parul mai carliontat ca al tau”. Poftim, mai zi ceva daca poti. Frica, iaca ce trebuie sa salasluiasca mai strasnic in sufletul femeii.
Functionarul se uita si la avocat, si la doamna care vorbise, si la mine stapanandu-si vadit zambetul si gata sa ia in deradere sau sa aprobe vorbele negustorului , dupa felul cum aveam sa le primim noi .
- Adica ce inseamna frica ? intreba doamna.
- Uite asa : sa stie de frica barba-a-atului ei. Asta inseamna frica.
- Ehei , frate , s-a dus vremea aceea , zise doamna cu oarecare rautate .
- Nu, cucoana , vremea aceea nu-i ingaduit sa treaca . Precum Eva , femeia a fost facuta din coasta barbatului, asa o sa ramana si vremea aceea in vecii vecilor , spuse batranul insotindu-si cuvintele cu o miscare atat de grava si convingatoare a capului, incat functionarul hotari pe data ca izbanda e de partea negustorului si pufni intr-un ras zgomotos .
- De buna seama asa judecati dumneavoastra, barbatii , zise doamna , fara sa se dea batuta si intorcandu-si privirea spre noi, v-ati luat singuri libertatea , iar femeia vreti s-o tineti inchisa in turn. Lasa ca voua va ingaduiti orice …
- Cat despre ingaduinta, nimeni nu ne-o da , numai ca de la barbat nu-ti pica nimic in casa, pe cata vreme femeia, nevasta e un vas cam subred , urma negustorul cu teoriile sale.
Tonul convingator al negustorului parea sa castige auditoriul, dar doamna, desi se simtea infranta, totusi nu capitula.
- Sa zicem ca-i asa , cred insa ca veti fi de acord cu mine ca femeia este si ea o fiinta omeneasca, si ca isi are simtamintele ei ca si barbatul. Si atunci ce sa faca daca nu-si iubeste sotul ?
- Nu-si iubeste sotul ! repeta negustorul pe un ton amenintator, miscandu-si sprancenele odata cu buzele. Las`ca invata ea sa-l iubeasca!
Acest neasteptat argument fu cu deosebire pe placul functionarului care scoase un chicot de incuviintare.
- Ba nu, nu va invata sa-l iubeasca, relua doamna, si daca nu-l iubeste , dragoste cu sila nu se poate .
- Ei, dar daca nevasta isi insala barbatul, ce te faci ? intreba avocatul.
- Asa ceva nu se cade, spuse batranul. In privinta asta trebuie sa fii cu ochii in patru.
- Si daca totusi se intampla , atunci ce-i de facut ? Ca doar se intampla .
- O fi as ape unde-o fi, la noi insa nu se intampla , zise batranul .
Toti tacura. Functionarul se misca, dandu-se mai aproape si, de buna seama, nevrand sa ramana mai prejos de ceilalti , incepu zambind :
- Da , dom`le , chiar un baiat de la noi a patit o asemenea rusine. Si in chestia asta e greu de judecat. A nimerit si el o femeie dezmatata . Si ea s-a apucat sa-si faca de cap. El insa era baiat asezat si cu scoala. Femeia a petrecut mai intai cu contabilul. Baiatul a cautat s-o aduca cu binisorul pe calea cea buna. Ea nu s-a potolit si-i facea tot felul de pozne .S-a apucat sa-i fure bani . Atunci a inceput si el s-o bata, dar de ce o batea , de ce se facea mai rea. S-a dat in dragoste, sa am iertare , cu un pagan , un ovrei. Ei , ce era sa faca omul ? A lasat-o de tot. Acu el traieste holtei, iar dansa bate drumurile.
- Fiindca e un neghiob, zise batranul. Ia sa nu-i fi dat nas dintru inceputul inceputului , ci s-o fi mustruluit cum scrie la carte, sa vezi cum ar fi stat cu el. Femeia trebuie s-o tii in frau din capul locului. Sa nu-i dai femeii frau liber in casa, cum nu lasi calul slobod pe drumul mare .
- Da dom`le, neamul muieresc trebuie sa-l tii din scurt la vreme, altfel se duce totul de rapa.
- Bine , bine, dar dupa cum ai povestit chiar dumneata mai adineauri, cum ramane cu barbatii insurati care petrec la targul din Kunavin ? am intrebat eu, nemaiputandu-ma stapani.
- Asta-i alta chestie , raspunse negustorul si se cufunda in tacere.
Cand fluiera locomotive, negustorul se scula, isi scoase sacul de sub bancheta , se infasura in suba si , ridicandu-si sapca, iesi pe culoarul vagonului.



*1 podiovca(rus)- vesta
*2 rubasca(rus)- camasa ruseasca, inchisa intr-o parte .

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!