Silvia Constantinesu: Stimata doamna Valeria Mariana Stoica, conform
traditiei CURIERULUI ROMNESC va dau cuvantul sa va prezentati singura
cititorilor mei: Cine sunteti doamna Valeria Mariana Stoica?

Valeria Mariana Stoica: In locul unei autoprezentari va anexez curricumul
vitae si va rog sa aveti amabilitatea sa spicuiti dvs., in functie de
segmentul cititorilor interviului, ceea ce credeti ca ar putea fi de un
real interes pentru acestia.

S.C. Va multumesc pentru curriculum vitae si voi incerca sa-l prezint
cititorilor, atat cat spatiul imi permite, dar va rog sa-mi spuneti totusi
cate ceva despre dvs. ca sa nu incalcam traditia CURIERULUI ROMNESC.

V-M.S.: Dupa cum stiti sunt inginer, meseria mea urmand traditia familiei
din partea tatalui meu. Poate as fi incalcat cutuma familiei, daca dosarul
meu, la terminarea studiilor liceale, ar fi fost unul acceptabil pentru a
urma cursurile facultatii de psihologie-sociologie (provenienta sociala
trebuia sa fie obligatoriu una de buna calitate pentru vremurile acelea,
respectiv trebuia sa provin dintr-o familie saraca de tarani sau
muncitori).
M-am casatorit, studenta fiind, si intreaga mea viata, pana la disparitia
sotului meu in anul 1994, a fost dedicata scolii si familiei. Trecerea in
nefiinta a sotului meu a fost compensata de nasterea, la doua luni dupa
moartea sa, a nepoatei mele pe care, in memoria bunicului sau, o cheama
Ioana - Aurelia. Atat sotului meu cat si mie ne-au placut, in mod
deosebit, opera si concertele, iar lectura a fost hobby-ul nostru comun.
In egala masura am fost pasionati si ne-a fascinat muntele. Ca studenti,
cu cortul in spate, am cutreierat intregul lant carpatic si ne-am oprit la
frumusetea Apusenilor, pe care nu i-am uitat niciodata. Dupa moartea
sotului meu, sustinuta fiind de fiica si ginerele meu, am devenit, si sper
sa raman in continuare, o militanta pentru afirmarea femeii pentru
consolidarea familiei si mai ales pentru pastrarea traditiei din familia
noastra, aceea de a nu uita niciodata sa fim buni romani. Ca parlamentar
m-am preocupat in special de categoriile sociale defavorizate si sper in
continuare sa pot contribui la activarea societatii civile, care ar trebui
sa joace un rol determinant in dezvoltarea societatii, in opinia mea.

S.C.: Familia are un rol deosebit in viata unui om, fie el sef de stat,
ambasador sau om obisnuit. Povestiti-mi despre familia dumneavoastra.

V-M.S.: Copiii mei (il consider pe ginerele meu ca pe un fiu pe care nu am
avut sansa sa il am eu), in intreaga mea activitate, m-au sustinut, m-au
incurajat si mi-au dat puterea de a merge mai departe. De cand sunt in
Israel, copiii mei ma viziteaza in fiecare vacanta a nepotelei mele si ne
petrecem sarbatorile impreuna.

S.C.: Ce hobby-uri aveti? Ce literatura cititi? Va place muzica? Ce anume
muzica?

V-M.S.: Una din pasiunile mele, comuna cu a familiei (atat a ficei mele
Aura, ginerelui meu Horia si nepotelei mele Ioana) sunt cainii. Avem 2
caini: Linda - un terrier si Rolly - un baoxer, care traiesc alaturi de
familia mea la Cluj. Tipul preferat de lectura este cea filozofica,
incepand de la filozofia antica, din care recitesc cu foarte mare placere
Socrate si Aristotel, pana la filozofia moderna, apreciind in evolutie
gandirea umana. Dupa 1990, accesul la carte buna ne-a oferit o adevarata
desfatare, iar lectura a fost orientata spre noile curente occidentale. Ca
ambasador in Israel insa, am avut prilejul sa-mi structurez lectura pe
cunoasterea indeaproape a istoriei evreilor de la inceputurile sale, cu
accent pe istoria evreilor din Romania. Au aparut multe documente pe baza
carora iti poti formula propriile pareri cu privire la soarta evreilor din
Europa si in special la soarta evreilor din Romania. Ma consider o
privilegiata a soartei datorita posibilitatii de a studia si aprofunda in
acesti ani cunostintele, incepand cu studiul Tanah-ului si a Cabalei,
alaturi de oameni considerati experti in domeniu de la Hebrew University
din Ierusalim si rabini recunoscuti in interpretarea cartilor sfinte
iudaice. Intotdeauna am fost fascinata de istoria antica. In aceasta tara
am avut prilejul si nesperata sansa sa ating cu mana si sa calc cu
piciorul in locurile unde, in urma cu milenii, au inceput exploatarile de
cupru si minerale, sa parcurg traseele caananitilor si filistinilor, sa
strabat Iudeea si Samaria, sa ating pietrele sfinte pentru noi crestinii
de la Ierusalim. Cand simt nevoia de relaxare, ascult intotdeauna muzica.
Cu multa placere ascult muzica lui Vivaldi. Imi plac, de asemenea,
concertele lui Brahms, Rahmaninov, Beethoven si bineinteles nemuritoarele
opere ale lui Verdi.

S.C.: Ma bucur sa constat ca avem multe "hobby-uri" comune. Caci si noi in
familie suntem mari amatori de opera, de muzica clasica, de literatura, de
la cea din antichitate pana la cea contemporana. Stimata doamna Valeria
Mariana Stoica, o conditie ca sa poti avea functii de conducere in trecut
a fost aceea de a fi membru in partidul comunist. Dumneavoastra ati facut
parte din partidul comunist? In ce mod v-a ajutat aceasta in cariera?

V-M.S.: Da, si nu m-a ajutat in cariera, dar, dupa cum cunoasteti, in
Romania de dinainte de ´89, fara a fi membru de partid nu puteai ocupa
nici o functie de conducere si nici nu aveai dreptul sa te inscrii la
doctorat. Dupa moartea lui Gheoghe Gheorghiu-Dej a existat o foarte scurta
perioada de deschidere, astfel ca studentii, fara a se mai tine cont de
dosare, au fost facuti membri de partid.

S.C.: De ce ati ales diplomatia ca domeniu de activitate?

V-M.S.: Dupa o activitate pe care am desfasurat-o in cadrul unor
organizatii neguvernamentale in domeniul educatiei si a sanselor egale si
apoi ca deputat in Parlamentul Romaniei, diplomatia si reprezentarea tarii
mele am considerat a fi un domeniu de activitate care iti asigura
implinirea profesionala, dar si cea morala de a realiza o punte de
legatura intre culturi si tari diferite, de a cunoaste oameni noi, de a le
cunoaste viata si in acelasi timp de a le starni interesul pentru tara ta,
de a o face cunoscuta publicului israelian.

S.C.: Diplomatia este un domeniu in care predomina barbatii. Cum sunt
vazute femeile intr-o asemenea activitate? Ce calitati speciale se cer
unei femei? Concureaza o femeie in aceleasi conditii cu un barbat pentru
posturi in diplomatie, sau se cere ca acestea sa fie mai dotate pentru a
intra in acest "club barbatesc"?

V-M.S.: Intrebarea dvs. presupune un comentariu mai larg, fiind un cumul
de mai multe intrebari, care se cer explicate. Mai intai: de ce predomina
barbatii in diplomatie? De regula in societatile conservatoare si
traditionaliste, femeia este aceea care isi urmeaza barbatul si doar
rareori se intampla ca situatia sa fie inversa. Prin urmare, nu consider
barbatii vinovati pentru aceasta stare de lucruri, pentru crearea acestui
"club diplomatic masculin exclusivist", ci femeile care si-au acceptat
aceasta conditie ca pe un fapt dat si nu au facut eforturi pentru a o
schimba. Dealtfel, femeile prin structura lor au reale calitati de
diplomat, de care fac uz zilnic pe parcursul intregii vieti. In familie,
femeia este aceea care creaza si mentine un climat permanent favorabil
comunicarii si a unor relatii sanatoase intrafamiliale, la fel cum un
diplomat trebuie sa stapaneasca foarte bine arta comunicarii si a
instituirii, mentinerii si dezvoltarii unor relatii sociale corecte in
comunitatea in care isi desfasoara activitatea.
Nu cred ca in societatea nostra, teoretic, unei femei i se cer alte
calitati decat unui barbat pentru a ocupa un post in diplomatie. Tinerii
si tinerele care au ales sa urmeze o cariera diplomatica, cunosc in egala
masura 2 - 3 limbi straine, au specializari pe domeniul lor de activitate,
iar in ceea ce priveste inscrierea si participarea la examene si
concursuri nu exista discriminari. Exista si momente de cumpana pentru o
femeie, atunci cand trebuie sa aleaga intre o cariera diplomatica si
familie, situatie rareori intalnita in cazul unui barbat. Pentru barbat nu
este o decizie dificil de luat. O tanara femeie diplomat se gandeste sa-si
intemeieze o familie, sa aibe copii, sa-si indeplineasca rolul "clasic",
scris pentru femei, astfel ca pentru ea va fi mai greu sa se decida asupra
uneia dintre optiuni. Odata ce a decis insa, ea va dori sa demonstreze ca
este cel putin la fel de buna ca si colegii sai si prin asta sa se
instaureze o relatie de parteneriat intre ei. Femeia diplomat este
constienta de faptul ca trebuie sa fie foarte bine pregatita pentru a face
fata competitiei dure si de multe ori neloiale pentru a promova in
ierarhia diplomatica.
Desi apreciate pentru performantele lor, femeile au inca un acces limitat
la functiile de decizie. De regula pentru astfel de pozitii sunt preferati
barbatii. "Clubul diplomatic masculin" accepta cu destula greutate femeile
ca noi membri in club. Cu toate rezultatele pozitive inregistrate in
ultimii 15 ani in Romania, pentru consolidarea statutului femeii in
societatea romaneasca, pentru schimbarea de atitudine, de mentalitate in
ceea ce priveste realizarea unui "parteneriat" corect si respect reciproc,
mai este inca foarte mult de lucru.

S.C.: Ce se stie in aceasta tara despre Romania? In Israel sunt foarte
multi evrei originari din Romania. Care este atitudinea acestora fata de
tara unde un timp au trait?

V-M.S.: Romania este una dintre cele mai cunoscute tari in Israel. Acest
fapt se datoreaza evreilor originari din Romania, care au emigrat in
Israel, incepand din sec al XIX-lea. Doua asezari, astazi localitati
infloritoare - Zihron Yacov si Rosh Pina - au fost infiintate de evrei
originari din Romania. Romania este apreciata datorita relatiilor ei
diplomatice neintrerupte cu Statul Israel de la infiintarea sa.
Majoritatea originarilor din Romania se reintorc la radacini, frecvent isi
viziteaza prietenii si mentin legaturi de suflet cu cei care le-au fost
colegi de scoala, de facultate sau cu care au lucrat impreuna inainte de
venirea lor in Israel.
Faptul ca in Israel apar 2 ziare, 3 reviste, precum si mai multe periodice
editate de organizatii ale originarilor din Romania in diferite orase din
Israel, in limba romana, cred ca vorbesc de la sine despre atitudinea pe
care o au cei care au trait o vreme in tara noastra. Cred ca aceasta
demonstreaza trainicia sentimentelor si a puternicilor legaturi care
exista intre romanii si evreii originari din Romania.

S.C.: Eu am realizat o serie de interviuri, publicate in CURIERUL ROMNESC
in anul 2000, sub titlul "Somnul ratiunii naste monstri", cu d-ul Slomo
Leibovici-Lais, presedintele Asociatiei Culturale Mondiale a Evreilor
Originari din Romania, cu d-ul Uli Friedberg-Valureanu, ziarist, editorul
publicatiei electronice "Buna dimineata Israel!", cu scriitoarea Mariana
Juster, cu d-ul Ion Calafeteanu, profesor de istorie cotemporana la
universitatea "Valahia", cu Ion Alexandrescu, dr. in istorie, conferentiar
la Unversitatea Crestina "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti, cu d-ul Liviu
Rotman, dr. in istorie, conferentiar la Universitatea din Tel Aviv,
profesor-asociat al Universitatii Bucuresti, si cu Majestatea Sa Regele
Mihai, despre modul in care a fost tratata minoritatea evreiasca in
Romania intre cele doua razboaie si dupa, pentru ca cei din generatia mea,
care am invatat o istorie falsificta, sa aflam cum a fost cu adevarat. Cum
este vazuta in Israel aceasta situatie?

V-M.S.: Intr-adevar "Somnul ratiunii naste monstri", asa cum bine ati
precizat avem destule exemple in care, din pacate, fortei ratiunii i s-a
impus "forta pumnului". De aceea, faptul ca astazi Romania isi reevalueaza
adevarata istorie este o certitudine ca intotdeauna adevarul si ratiunea
invinge. Este adevarat ca pentru a ajunge aici au fost necesare peste 5
decenii si din pacate s-au pierdut, pierind in istoria neagra a celui de
al doilea razboi mondial, mult prea multi oameni numai datorita faptului
ca erau evrei. Aripa neagra a monstrului nazist a atins din nefericire si
tara mea, cu toate consecintele ce au decurs de aici, dar am platit un
tribut greu, fiind izolati timp de 50 de ani.
Timpul sterge multe amintiri din memoria noastra, dar nu avem dreptul sa
uitam niciodata. Noi si generatiile urmatoare "trebuie sa stim oricat de
dureros ar fi adevarul pentru ca niciodata nicaieri in lume sa nu se mai
intample crime oribile impotriva umanitatii, doar pentru ca unii sunt
diferiti de altii."

S.C.: Cum sunt relatiile actuale intre Israel si Romania pe plan politic,
economic si cultural? Se poate vorbi de o diferenta intre aceste relatii
inainte de ´89 si dupa?

V-M.S.: Relatiile dintre Romania si Israel, asa cum am mentionat, au fost
neintrerupte pe plan politic si economic de la infiintarea Statului
Israel. In relatiile culturale si distribuirea cartilor a existat insa o
anumita cenzura. Dupa ´89 pot spune ca relatiile dintre Romania si Israel
au avut o evolutie pozitiva, in prezent as putea sa le caracteriz ca fiind
exceptionale atat pe plan politico-economic cat si cultural. Dealtfel, in
anul 2004 la Tel Aviv a luat fiinta Institutul Cultural Roman, a carei
activitate a fost orientata prioritar atat pentru a promova cultura
romaneasca in Israel, cat si pentru mentinerea interesului generatiilor a
doua si a treia, care provin din familiile originarilor din Romania, fata
de tara noastra. Interesul fata de invatarea limbii romane este de
asemenea un fapt imbucurator si trebuie sa marturisesc ca o mare bucurie a
mea este faptul ca multi israelieni, care nu au nici o legatura cu
Romania, studiaza sau doresc sa studieze la institutiile de invatamant
superior din tara mea.

S.C.: In Israel sunt foarte multi romani care lucreaza "sezonieri". Care
este situatia lor?

V-M.S.: In Israel, pentru ca multi evrei originari din Romania lucreaza in
sistemul de constructii si industrie, Romania a fost una din tarile
preferate pentru recrutarea fortei de munca. Pana in anul 2002, lucrau in
Israel peste 150.000 de cetateni romani, majoritatea lor in constructii.
Odata cu declararea "cerului inchis pentru forta de munca straina",
numarul acestora a scazut. In prezent, se estimeaza ca se afla in Israel
cca. 25.000 de cetateni romani, care lucreaza in industrii si ingrijirea
batranilor. Muncitorii romani au fost si sunt foarte apreciati in Israel.
Legea israeliana insa nu permite ca un muncitor strain sa ramana mai mult
de 60 de luni pe teritoriul israelian. De aceea o parte dintre ei au
capatat un statut ilegal (prin depasirea termenului de sedere), iar
politia de imigrare de la data infiintarii ei a avut ca principal obiectiv
expulzarea cetatenilor straini fara drept de sedere legala sau de munca in
Israel. Avem insa in Israel specialisti din Romania care lucreaza in
industria aviatiei, in industria textila, in industria chimica, in
proiectare, etc. Situatia cetatenilor romani din Israel m-a preocupat si
ma preocupa in mod constant. Consider ca este de datoria mea sa-mi apar
cetatenii, indiferent de situatia in care se afla si, din pacate, aceste
situatii nu sunt placute nici pentru noi, nici pentru muncitori. Pentru a
ne simti mai aproape de casa, petrecem impreuna cu cei de pe santiere
sarbatorile Craciunului si ale Sfintelor Pasti. De asemenea gasim un
sprijin spiritual, dar si un loc de intalnire, sambata, cand oamenii sunt
liberi in Israel, la Reprezentanta Patriarhiei Ortodoxe Romane la Locurile
Sfinte de la Ierusalim.

S.C.: In afara muncitorilor "sezonieri" de origine romana, exista o
minoritate de romani in Israel?

V-M.S.: Minoritatea romana in Israel este foarte redusa. Aceasta provine
in general din casatorii mixte intre evrei sau arabi-israelieni si
romance. Mentin o legatura permanenta cu aceasta mica, dar activa
comunitate. Avem intalniri la care participa "fetele din Romania" impreuna
cu copiii lor, care, spre marea mea satisfactie, vorbesc romaneste. Se
asculta muzica romaneasca, in special muzica populara, iar copiii recita
si povestesc cate unul din minunatele basme romanesti. In familiile mixte
exista un respect pentru cultura celuilalt si sunt deosebit de apreciate
obiceiurile si ritualurile de sarbatori.

S.C.: De aici de departe nu putem sa intelegem situatia din Israel, viata
cotidiana, plina de primejdii, etc. Se poate trai acolo in siguranta?

V-M.S.: Situatia din Israel se poate intelege numai traind o perioada de
timp in aceasta tara. In felul acesta poti sa-l cunosti pe israelian, dar
si pe druz si beduin, ca si pe arabul-israelian cu grijile, bucuriile si
sperantele de mai bine pe care le are. Din pacate, Israelul, dincolo de
infatisarea de tara infloritoare, plina de verdeata, traieste tragedii
zilnice. Sunt foarte rare familiile israeliene din care sa nu fi disparut
un apropiat, o ruda, fie in razboi, fie intr-un atac terorist. Pentru un
european este greu de imaginat ca in fiecare mijloc de transport in comun
exista soldati inarmati, ca la intrarea in magazine esti controlat
sistematic, ca la sosirea sau plecarea de pe aeroport controalele de
securitate sunt foarte riguroase. Toate acestea devin firesti atunci cand
intelegi cat de important este pentru guvernul israelian asigurarea
securitatii cetatenilor sai. Ceea ce este incontestabil de adimirat in
acesta tara, este capacitatea oamenilor de a relua viata de acolo de unde
a fost stopata de o bomba ucigasa, intr-o piata, intr-o scoala sau in
autobuz, intr-un restaurant, intr-o cofetarie... Cred ca poti aprecia daca
traiesti sau nu in siguranta in functie de modul in care privesti si
percepi siguranta. Razboiul de aici nu este unul clasic, nu stii cand,
unde si de ce apare dusmanul, care omoara fara discernmant copii, femei,
batrani, soldati. Dar psihologia populatiei este extraordinara.
Majoritatea considera ca traiesc, se casatoresc, se nasc si mor in tara
lor cu sau fara siguranta, asa cum credinta lor o cere in tara fagaduita
lor de Dumnezeu.

S.C.: De cand sunteti ambasador in Israel, ce actiuni mai importante ati
organizat aici pentru sustinerea intereselor romanesti si ce actiuni
culturale pentru propagarea culturii romane aici?

V-M.S.: Anual organizam in Israel saptamana culturii romane si as mentiona
in acest context prezenta intre 27 martie - 1 aprilie a.c. a Teatrului
Radu Stanca din Sibiu, a Teatrului Bulandra din Bucuresti si a Ansamblului
Iza din Maramures. Ca prezente romanesti deosebite in Israel mentionez
turneele Teatrului National din Bucuresti cu piesele "Take, Ianke si
Cadar" si "Egoistul", gazduite de Teatrul Cameri si Treatrul National
Habima. Expozitia de tapiserii a Celei Neamtu si expozitiile de fotografii
si carte s-au bucurat de un real succes in randul publicului israelian.
Relatiile economice au cunoscut o dezvoltare deosebita dupa semnarea cu
Statul Israel a Acordului de Comert Liber, iar consultarile bilaterale ale
grupurilor de lucru in domeniul comercial si economic au sporit interesul
investitorilor israelieni pentru Romania. Investitiile israeliene directe
si indirecte se ridica la peste un miliard de dolari. Ar fi necesare inca
multe pagini pentru a enumera actiunile organizate pentru promovarea
intereselor noastre in Israel. Legaturile pe multiple planuri care exista
intre societatile israeliene si cele romanesti asigura pe de-o parte
angajarea fortei de munca superior calificate in companiile israeliene si, pe de alta parte, transferul de know-how se realizeaza fara probleme.

S.C.: Vorbiti limba ebraica? Are vreo importanta cunoasterea limbii pentru
relatiile cu oamenii, dar si cele oficiale?

V-M.S.: Nu sunt vorbitoare de limba ebraica. Am urmat un an scoala de
invatare elementara a limbii, care se numeste ULPAN, ceea ce imi permite
sa inteleg 75-80% din cea ce se vorbeste. Dar, datorita accentelor extrem
de diferite si a posibilelor greseli pe care le-as putea face, evit sa
vorbesc in public limba ebraica. Insa mi-a folosit enorm in relatia cu
populatia de aici cunoasterea limbii ruse si maghiare.

S.C.: Intre Romania si Suedia exista mari diferente de atitudine in
relatiile sociale. Am sa va dau cateva exemple: aici, in Suedia, ne
tutuim; si Regelui, si profesorului, si celui mai batran, si celui mai
tanar i se spune "tu". Este posibila aceasta in Israel? Ati fi de acord sa
fiti tutuita de oricine? Nici un titlu nu se declara, nici nobiliar, nici
profesional. Cum este in Israel? Nici un barbat, sau aproape nici un
barbat, nu-i da locul unei femei in autobuz/tramvai, nu-i saruta mana si
nici nu-i deschide usa unei femei. Cum este in Israel?

V-M.S.: In Israel nu se utilizeaza formule de politete. Indiferent de
titluri sau statutul social, lumea se adreseaza utilizand apelativul la
persoana a doua singular. In Israel exista o mica parte a societatii care
pastreaza vechile cutume de politete, majoritatea acestora provenind din
Europa interbelica. In cazul tineretului, mai cu seama datorita egalitatii
care se realizeaza in armata intre fete si baieti, faptele se petrec ca si
in Suedia.

S.C.: In Suedia se asteapta ca inaintea alegerilor care vor avea loc anul
viitor sa apara un partid al femeilor. Exista in Israel un astfel de
partid? Cum vedeti aceasta in Romania?

V-M.S.: Poate ca in Suedia este necesara aparitia unui partid al femeilor.
In Israel nu exista un asemenea partid. Consider ca societatea din Romania
nu este pregatita si nu are nevoie de un partid al femeilor acum.
Sustinerea politica pentru o viata mai buna si eliminarea disciminarilor
manifestate fata de femei trebuie sa provina de la partidele politice cu
un rol activ pe scena politica romaneasca. Eu consider ca este necesar ca
femeile sa aibe curajul sa se inscrie in partidele politice si acolo, ca
si membre de partid, sa-si demonstreze capacitatea si eficienta actionand
solidar in initierea, sustinerea, aplicarea si monitorizarea cadrului
legis-lativ menit sa elimine orice fel de discriminari ale femeilor si ale
oricarui cetatean in general. Femeile si barbatii intr-o societate
democratica au aceleasi trebuinte care si le pot exprima numai in cadrul
partidelor politice, respectiv in Parlament.
Important este ca femeile sa nu cada in capcana separarii, pentru ca
femeile si barbatii nu au interese majore diferite. Trebuie doar sa
acceptam parteneriatul intre genuri si sa actionam in consecinta. In acest
moment, aparitia unui partid al femeilor in Romania ar crea un clivaj al
genurilor si ar ingreuna intelegerea evolutiei noastre ca un tot unitar.
Existenta lui nu se justifica si nici nu ar avea sustinere, in opinia mea.

S.C.: . Ce stiti despre Suedia?

V-M.S.: Chiar daca distanta dintre Bucuresti - Stockholm este de mii de km
si ne despart nu numai asezarea geografica si clima, ci si dezvoltarea
diferita pe care societatile noastre au avut-o, astazi informatia poate fi
gasita si este la indemana oricui care ar fi interesat sa cunoasca nu
numai Suedia, ci si alte tari ale Uniunii Europene. Acest lucru este
datorat nu numai curiozitatii specific umane, ci si interesului starnit de
cunoasterea in detaliu a tarilor cu care vom deveni partenere, speram,
incepand cu 01.01.2007.

S.C.: Poporul roman si-a spus din nou cuvantul si in decembrie 2004 l-a
ales pe Traian Basescu ca presedinte al Romaniei. Credeti intr-o schimbare
rapida a coruptiei in Romania, asa cum a promis noul presedinte?

V-M.S.: Cred sincer in capacitatea domnului Traian Basescu, Presedintele
Romaniei, de a actiona impotriva coruptiei. Cred insa ca pe nedrept
Romania este cotata ca una din cele mai corupte tari. Aici, in Israel,
daca mi se spune ca Romania este o tara corupta, cer imediat sa mi se
spuna concret in ce consta acest lucru. Fara indoiala, coruptia este un
flagel care trebuie eradicat din viata si mentalitatile noastre. Mi-as
permite sa specific ca Presedintele Traian Basescu nu a cerut o schimbare
rapida a coruptiei, ci masuri ferme pentru pedepsirea coruptului si
corupatorului.

S.C.: . Considerati ca este important pentru Romania sa devina membra a UE?

V-M.S.: Cred ca pentru Romania este foarte important sa devina membra a
Uniunii Europene, dar in acelasi timp consider ca si pentru Uniunea
Europeana Romania este importanta. Sunt convinsa ca tara mea va respecta
toate angajamentele pe care si le-a asumat si va deveni o membra activa a
UE.

S.C.: Va schimba intrarea Romaniei in UE relatiile economice cu Israelul?

V-M.S.: Din punct de vedere al relatiilor economice dintre Romania si
Israel, dupa integrarea Romaniei in UE, la 1 ianuarie 2007 acordul
bilateral de comert liber cu Statul Israel va fi anulat si vor intra in
vigoare aceleasi reglementari existente deja intre Israel si UE.
Implicatiile schimbarii acestui cadru juridic vor fi resimtite la nivelul
ambelor parti implicate. Spre exemplu, pentru Romania asta ar insemna
obtinerea unor cote de export in Israel la produsele agricole la care
Israelul a acordat concesii tarifare UE (ex: la vin - 20.000 hl), dar si
posibila reducere a volumului schimburilor comerciale bilaterale ca urmare
a reorientarii unor exporturi si importuri catre tarile membre ale UE
(facilitati, competitie de pret). In cazul Israelului ar insemna
aplicarea tarifului vamal al UE la exportul de produse agricole la care
Israelul nu a obtinut concesii din partea UE, care prevede taxe vamale, de
regula, mai mari decat cele prevazute in tariful vamal al Romaniei;
anularea concesiilor tarifare la unele produsele agricole prevazute in
acordul bilateral de comert liber si neprevazute in acordul de comert
liber Israel - UE (ex: la cafea); respectarea stricta a standardelor
tehnice si de calitate aplicabile in tarile UE la exportul in Romania;
posibila reducere a schimburilor comerciale bilaterale ca urmare a
reorientarii unor exporturi si importuri ale Romaniei catre tarile UE
(facilitati, competitie de pret), etc.

S.C.: Ce masuri considerati ca trebuiesc luate urgent de guvern pentru o
schimbare a imaginei negative pe care Romania o are in lume?

V-M.S.: Imaginea Romaniei si posibilitatea imbunatatirii acesteia nu se
rezolva numai prin masurile pe care guvernul le adopta. Fiecare dintre
noi, indiferent unde suntem in lume, indiferent daca suntem cetateni
romani sau proveniti din Romania, avem datoria morala fata de tara noastra
sa explicam fiecare situatie care ne este semnalata fie prin mass-media,
fie prin alte surse. Trebuie, de asemenea, sa invatam sa ne recunoastem
greselile, dar in egala masura sa subliniem si realizarile.
In ultimii 15 ani Romania a fost prezentata in general doar cu "relele
sale", incepand cu adoptiile, copiii strazii, conditiile precare de viata
ale batranilor, etc. Dar, in acesti ani ai tranzitiei, perioada grea pe
care au traversat-o romanii, in Romania au avut loc si o serie de
schimbari pozitive. Cred ca in fiecare tara exista probleme de rezolvat si
fiecare, in functie de stadiul evolutiei economico-sociale, poate asigura
corectarea acesteia intr-un interval de timp adecvat. In Romania este inca
mare nevoie de informarea corecta si educarea cetateanului. In acest sens
mass-mediei ii revine un rol important. Mijloacele de comunicare mediale
de nenumarate ori au avut un rol determinant in semnalarea neajunsurilor
si disfunctionalitatilor aparute in societatea romaneasca. Sunt multe
exemple cand, la semnalarile presei, guvernul a luat masuri pentru
rezolvarea situatiilor aparute.

S.C.: Dupa 1990, diversii ambasadori care s-au perindat la Stockholm nu au
reprezentat poporul roman, care este cel pe care de fapt ar fi trebuit
sa-l reprezinte, ci diverse grupe de interese, consider eu. Al cui
reprezentant este un ambasador: al presedintelui, al guvernului, sau al
parlamentului?

V-M.S.: Ambasadorul unei tari este reprezentantul presedintelui Romaniei
si are datoria sa reprezinte deopotriva interesele politice ale guvernului
si sa promoveze in acelasi timp legaturile intre Parlamentul tarii de
resedinta si Parlamentul Romaniei.

S.C.: Faceti parte din Zonta, Rotary sau alta organizatie de acelasi tip?

V-M.S.: Nu fac parte din nici una dintre organizatiile pe care le-ati
mentionat, dar probabil ca ma voi gandi ca pe viitor sa devin membru al
Clubului Rotary.

S.C.: Ce mai aveti de adaugat?

V-M.S.: Va marturisesc ca mi-ar fi facut placere ca aceasta discutie sa fi
avut loc intr-un dialog in care sa avem posibilitatea in primul rand sa ne
vedem, sa ne completam si sa ne schimbam impresii din viata noastra si a
familiei noastre, a greutatilor pe care un roman le intampina pentru
integrarea sa intr-o noua societate cu criterii valorice total diferite de
cele ale societatii din care provine. Imi permit sa inchei corespondenta
cu dvs. utilizand salutul traditional israelian "Shalom!", adica Pace.
Nimic nu este mai important, mai de pret, pentru noi toti, decat PACEA.

S.C.: Va impartasesc parerea ca o discutie fata-n fata ar fi fost si mai
interesanta, dar corespondenta noastra a adus, oricum, multe informatii
interesante despre Romania si Israel si despre munca dvs. ca ambasador. Va
doresc sanatate si numai succese in munca dvs. in Israel. q

.............................................................................
VALERIA MARIANA STOICA
Curriculum vitae - spicuiri:

Nascuta la 29 august 1945, Almasu, judetul Salaj.
Copii: Aurelia Mariana, nascuta la 3 decembrie 1967.
Studii: Institutul politehnic, Cluj Napoca.
Experienta profesionala:
1969 - 1971, inginer responsabil de organizarea educatiei profesionale
si tehnologice pentru industria usoara, fabrica "Clujana";
1973 - 1989, profesor asociat, Facultatea de Constructii de Masini,
Institutul politehnic, Cluj Napoca;
1996 - 2000, membru in Parlament, presedintele Comisiei pentru Integrare
Europeana;
2000, Ambasador - Ambasada Romaniei Tel Aviv.