Ai vârsta lui Isus dar ești femeie,
Copil al meu, născut dintr-o scânteie,
Ai rătăcit destul, oprește-ți clipa
Și inimii redă-i astazi aripa.

Cufundă-te în tine până-n rază
Și lasă ochiul unic ca-ntr-o vază
Să-ti înflorească-n frunte dor de greier
Și fă-l să cânte visele în treier.

Copilăria apăr-o de ploaie
Și las-o gungurind într-o copaie,
Învaț-o iar să meargă spre lumină,
Cu pași timizi, prin izul de sulfină.

Nu aștepta ca lespedea să-ncheie
Cararea înverzită din alee!
Nu știi iertarea cât de tare doare,
Tirziu venită-n fum de lumânare.