Mama! strig intr-un noctambulism frivol de ipocrizie muta.
Sa-ti aud cautarea, mama, in aceste frunze vestede
de la biserica Sf. Maria din colt
unde Christ moare, invie si da povete fumului de tamaie ranceda.
Sa ma gasesti , mama, recitand sex virtual cu
buburuzele gri ale noptii ce m-a lasat
balta la fereastra maniei.
Sa-mi atingi, mama, zbarcenia, sanului crapat
la surasul albastru de paiata,
sa ma primesti, mama, in frigiderul de acasa
spre vesnica recongelare.