fata stă în ploaie
și e toată a ta
udă
parcă s-ar bronza sub picături

se înalță aburi subțiri și albăstrui
din ceașca fierbinte ce o ține în palme
plouă în ceai
curge pe jachetă
blugi
adidași
plouă
pe ea

și orașul pare că dă în foc precum o oală plină cu lapte
n-au mai căzut stele de azi vară
din când în când doar furtunile mai nasc iubiri
noaptea târziu dupa 2
dansează ca ielele și cad bete prin scări de bloc
măturătorii de stradă le ridică
și le duc la sediul poliției centrale
pentru tulburarea liniștii sufletești

din când în când ele se ascund între oameni
ne trag de inimă și-atunci ne doare
tot ce e mai frumos și mai viu

fata iti stă în ploaie
bea ceai
nebună
fumătoare
desculță
și udă leoarcă