Am avut sufletu-nchis
Cu mi si mi de lacăte,
Dar ai venit și mi-ai deschis
Poarta spre singurătate.

Adu-ți aminte cum n-am spus
Cât pot să țin la tine,
Câte cuvinte am ascuns
Și le-am ținut în mine.

Câte rime nu am scris
Să le primesti cu-o floare
Câte gânduri n-am gândit
Să nu sughiți prea tare.

Câte fapte-am evitat
Să nu ști ce simt
Să nu crezi că încă știu
Că iubindu-te-i un chin.

Sufăr mult prea mult
Căci mă gândesc la tine
Si sufăr cu un scop,
Sufăr pentru mine.

Nu sufar căci tu nu mă placi,
Nu sufăr pentru-ata iubire;
Sufăr pentru că tu taci
Și ți totul în tine.

De ce tu râzi când sufletul îmi plânge
Și lacrimi de cristal pe-obraz îmi curg?
Simt cum mă taie până la oase
Mă taie în suflet, mă taie în gand.

Du-te departe de gândul meu
Și stai aproape cu trupul
Căci sufletul tău mă tine în viață
Și inima ta imi otravește simțul.