poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1593 .



Copacul
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Paul Bãluºanu ]

2007-10-22  |     | 



COPACUL


Motto:
„Tot ce se naște merită să piară...”
Johann Wolfgang von Goethe




Vântu-aduse o sămânță sus pe creastă
Și-n umezeala boabelor de rouă,
După un timp, prin taină, începu să crească,
Visând că norii vor voi să plouă.

N-a fost așa și bietul pui de copăcel
Tânjea mereu spre vremea înserării,
Când iarăși noaptea rece-i aducea acel
Lichid al vieții, moartea însetării.

Iar, uneori, chiar Cerul se-ndura de el
Și ploaia-l răcorea, dar venea vântul
Să smulgă, ca Saturn, fiul sădit de el
Și-atunci, gorunul străpungea pământul.

După ani de zbateri îi crescură ramuri,
Ca niște aripi ce-nvățau să zboare;
Fremătau și se lărgeau verzile flamuri,
Falnicul copac se-nălța spre soare.

Iară bătrânul Timp îl măsura cu-n... an;
Trecuse mult de când era sămânță,
Copacu-mbătrânea și nu știa că-n van
E semeția lui și-a lui dorință.

Și-n ziua sorocită, din senin, un nor,
Din cei din care-i mângâiase vârful,
Născu un aprig trăsnet, foc răzbunător,
Ce-i arse rădăcinile și trunchiul.

Este oare Cerul așa necruțător
Și-n vârful crestei să facă putregai ?....
De ce-aduse rouă în zile de cuptor
Și-oprise vântul, lăsându-l fără grai ?...

În faptele cerești nimic nu-i fără rost;
Dacă spre creastă privești-n-același loc,
Însăși stihiile au replantat în post,
Prin suflarea lor, semințe din copac.


Și peste-aceleași creste vor miji din nou
Mlădițe firave, cu mister deplin,
Un semn că, după moarte, timpul intră-n hău
Și naște-o nouă viață, c-un alt destin.


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!