Cuvântograful

„Am cunoscut pe cineva care vedea electricitatea.
Cineva m-a cunoscut pe mine, care vedeam cuvintele.”

Nichita Stănescu “ Ordinea Cuvintelor”

Astfel veni și vremea
Când absența răbdărilor
Și ignoranța tăcerilor
Se prelingeau prin nervul acelor
Tacturi silabisite în podul palmelor,
Sălbatic, -
Formând un ritm comun.

Se alegea un loc...,
O piatră,
Un pom...,
Și se lovea în ființă
Durerea de-o viață,
Și invers...,
Durerea ne alegea ființa
Într-un loc oarecare...

Interpretarea de apoi
Au numit-o Sunet,-
Cuvânt și Vorbă...,-
Mai târziu s-a numit Strigăt și Urlet
În tactul generațiilor
Ce vin,
Și se duc...

Ei o mai numesc și scrierea nedescifrată
A cuvintelor eterne...
O duc în palme însângerate,
Bătute timpuriu
De cuiul timpului ruginit...
Eu o numesc răbdarea tăcerilor comune,
În tactul Cuvântografului...

El ne scurtează timpul,
Definit de vorbe,
Și tot el ne prelungește prin Cuvânt
Ființa spre eternitate...

10.02.2004