să aștepți ploaia așa cum aștepți sfârșitul lumii

e ca și cum ar veni astăzi crăciunul așa cum vine pensia, efectiv

deschizi ușa și pe prag, surprizăăăăă, e crăciunul, care miroase a cozonac,

când se apleacă să se descalțe geme chiar a colind, și la mișcări

bruște împroașcă cu stropi mici de zăpadă, pătându-mi

coperțile discurilor electrecord din carton infect, așa și cu

pensia, dintr-o dată o singură dată pe lună primești liber la o nebunie,

poți să ieși la o cafea cu o balerină a teatrului bolșoi, poți să zugrăvești

un unicorn ca pe un hipopotam și să îi camuflezi cornul

într-un nor, sau poți la un meci rapid fcsb să strigi muie dinamo,

cam așa ceva și cu ploaia care ar trebui să afle că e așteptată

atât de cei cu acces la mijloacele de informare cât și de la cei care

plimbă vorba și că, în linii mari câtă vreme ne e și nouă bine e

și ea binevenită;vorba unui clasic viens chez moi, j'habite chez une copine

în rest scapă cine poate, uiți să mai faci rău, toate gândurile bune s-au retras

de azi noapte în depou, noi avem cod roșu - animalele de la zoo au permisie,

orașul devine în totalitate al lor, ne-ar putea chiar privi, temător,

prin termopanele noastre etanșe cum inițiem ritualuri de împerechere.

să aștepți ploaia așa cum aștepți sfârșitul lumii,

să ascunzi kitul de supraviețuire într-un aleph de argilă crăpată

...