un fluture mistuit în stomac

mistuit și tu de ceva ce pare a fi dor

totu-i pe regiuni

în regiunea caldă

se scaldă amfibienii ultimului veac

un fel de mormoloci cu exerciții complexe

pregătitoare ale vocii de mai târziu

pregătiți-vă timpanele

în curând se va auzi vocea

va sparge cu ajutorul IA

tot ce a răsucit în spirală mintea umană

conținutul pulverizat în noile ideograme

va da din coada virtuală

acolo doar un soare lichid

vărsa-va lumina printre întortocheate umbre

în regiunea rece

vei ști că totul trece

și ceea ce pare a fi dor

ochiul de gheață e un robot

care dă nume tuturor culorilor

atâtor nuanțe de roșu de galben de-albastru

acolo fluturii din stomac îți cântă prin nuanțe de culori

și soarele e o minge roșie care ușor-ușor se regăsește

în regiunea nici caldă nici rece

toți fluturii au obosit

nici brotacilor nu le mai auzi vocea

totul e acum pe ecrane

tu mistuit de ceva ce pare a fi dor

jumătate înțeles jumătate dorință

exercițiile din ce în ce mai simple

totul se scaldă în imensul ocean virtual

mai e și regiunea unde nimic nu există totul este

acolo nu vei ajunge

mistuitorule de conținut

tu artificialule inteligentule