poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Pașadine în vers alb (73)
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-07-08 | |
de unde știi că mergi pe drumul cel mai bun
atunci când există atât de multe căi de a fi în această lume ce dezvăluie dansul lebedelor, munca fierarului când soarele-apune de unde știi că te trezești pentru ziua ta și nu pentru ziua altcuiva trăiești în suspine și dor de inimi, de unde știi că-ți porți peste munți corpul gol, gânduri grele ce-așteaptă pentru-n moment de răgaz în tihnă să întrebe: o, viață, viață ești numai una sau ești mai multe în una te întrebi pe ce drum să mergi când sunt atât de multe poteci prin păduri colindate de tunet și ploi, veverițe, pași de furnici, lupi flămânzi, căpșuni dulci pe margini de drum, de unde știi, când alții, striviți de promisiuni, circulă cu viteză maximă pe autostrăzi: alergați, alergați aievea închipuiților crezi în destinație când aștepți sfârșitul într-un început de continuum imaginația nu știe moarte de gând, - ignorant de răspunsuri, la tot ce visează-i să te poarte pe ape rătăcite-n nămolul din nufăr de unde știi că-ți faci munca ta și nu munca altcuiva este luată din lăcomie, lașitate, competiție, împins de la spate, - poți să știi că nu mai există sclavie/dominație de suflete moarte, iar poemul pe care îl scrii de unde știi de nu e poezia unei păsări ce și-a clădit cuibul în inima ta, a cui poezie o scrii să-ți mângâie fruntea noapte de noapte cu-aripa în ciuda imaginației mamei tale, îți pune stiloul în mână iar tu scrii și scrii, nu te dai bătut, nu te lași, cuvintele curg, munți de lapte - vrăjitori deghizați în hainele dulcei intimități, tu scrii pe ochi de îngeri, îngerii dorm în raze de lumină - cerșetorii cernelii trezesc spiritele adormite-n flori galbene de unde știi de-ți porți propria piele - veșmânt pentru carne și oase ce înoată în apă și sânge pe o parte și atinge piatra pe cealaltă - nu poate fi niciodată spălată modelată după pofta ta, sfâșiată, ruptă, ucisă cu mâini pătate ce te face să crezi că ai puterea de-a o ține ca pe o bucată de-armură de fier, spune-mi om deghizat, spune-mi, hai spune-mi, ce ai face dacă ai ști că pielea ta nu este propria ta piele ai fi fericit sau dezamăgit de unde știi că iubitul ce-l crezi este sufletul tău pereche și nu sufletul altcuiva a fost văduvit de suspine, când în această lume sunt atât de multe suflete înfometate, râvnind după același suflet și aceeași mângâiere zi și noapte - lacrimi sărate se varsă în visul reuniunii zi și noapte de unde știi că visul tău este visul tău și nu visul altcuiva zboară la tine pe aripi de nouri, merge pe poduri, ridică scări în curcubeie, zboară în patul tău mireasa cu pletele-n vânt să îmbrățișeze iubiții ce dorm în câmpiile galbene o, viață, viață ești numai una sau ești mai multe vieți în una? cum să pot ști?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate