poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 340 .



Floarea soarelui de sub pământ
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Danalachi ]

2020-11-23  |     | 



I

aștept
în stația Dostoevskaya
mișcarea de sub pământ pulsează
ca și cum chiar în el s-ar afla o inimă

ochii cad pe siluetele inconfudabile
ce seamănă cu un mușuroi de furnici

de sub pământ se înalță marmura
înfiptă în călcâiul vremii
marmura îngheață picătura de sânge
condenseasă picioarele grele
structura osoasă se înfinge
ca acele pe fețele pereților

simt viteza cu care aștept
îmi soarbe privirea, trenul vine

adâncitura din pământ ca o pâlnie mă atrage
genunchii îmi tremură și încă mă întreb
cum ajung acolo la Prospect Mira

II

am întrebat-o pe mătușa Liudmila
așezată pe un scăunel micuț cât o furnică
vindea floarea soarelui în stația Lyublinsko
pe când eu alergam să-mi recapăt răsuflarea
dincolo de granițele în care a fost conceput

muralele lumești sfidează întunericul nevăzut
soarele se mai luptă să ajungă să atingă siluetele
ce opresc inima din bătaia de inimi

„Idiotul” a ieșit din cărți pășește măreț
- umbra lui, umbra mea cad
sub picioarele trecătorilor grăbiți să cumpere
cum și cine și când
simplific totul continui să alerg

III

pe pereții lumii de sub pământ
geometria sombrei pare să aibă o viață proprie

deasupra aroganța prinde formă
iar confuzia se așează pe umerii goi
transformându-se în normă

incertitudinea nu va deranja impotența
eu văd trenul venind

ce binecuvântare

IV

nuditatea terestră îmbrățișează pașii mici
ca hoții ochii mari se rostogolesc în cuvinte
- nu vezi cum pașii curg cu prudența deasupra Eiffel-ului tău
când privirile devine vrăjitori din nori
- eu mă odihnesc
Pentru cât timp

V

pe măsură ce visul însorit își taie marginile
simt arsura din piept alerg
vreau să mă încălzesc în „La vita è bella”
tălpile înfipte în piatra tare sângerează
cui îi pasă
-iluzia cedează tentației alergând mai repede și mai tare
- profunzimea trăiește în siluetele ce se luptă cu liniștea
- sub pământ, ochii ating cartea ce cade pe șoaptă

floarea soarelui așteaptă

VI

la metroul din Moscova
mănânc gemul din cireșe amare
lingura atinge buzele pământului negru

numai mătușa Liudmila este mulțumită
de clipa ce trece neobservată
ochii ei strălucesc
calmează hipnotica de sub lume
bucuroasă,
- ea a vândut toate florile soarelui



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!