poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1004 .



Bat clopotele-n insula cu stuf
poezie [ ]
(vivos voco, mortuos plago, fulgura frango)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Yannelis ]

2019-04-09  |     | 



cu continuare
ca valurile care sărută plaja
la mare

intr-o lună de primăvară
glasurile-s amestecate-n sufletul meu



Aici, chiar s-a stârnit a primăvară
Şi am tăiat-o-n patru, prin pustii
Am întâlnit măsura nemuririi
În piatra vie aruncată-n lac, să-mi fii
Încercuire cu tristeţi şi viaţă
În fiecare zi, de dimineaţă
Precum acuma, la cafeaua-n doi
Cu lumea ce s-a strâns în noi

***


La porţile Gadarei a ajuns livada
Pruncuţul Veşniciei
În inimă se-arată…

Când Veşnicia stă ascunsă-n Clipă
Ciugulită de lebedele care cuibăresc
La umbra măslinului sălbatic
Crescut din Zidul Alb
Pe care ţi-ai instalat şevaletul
Şi pictezi, pictezi, pictezi
Tot ceea ce visezi şi vezi
Străveziu şi viu
Ca o tăcere care vorbeşte
Cântă şi şopteşte
Bat clopotele-n insula cu stuf
Cheamă viii, plânge morţii şi împrăştie viforele

Când gândul ţi-e la Dumnezeu
Un suspin poate fi o rugăciune…


Năvodari, 7 aprilie, 2019
(Din Insula cu stuf)



se zice că glasul Inorogului
este precum cel al clopotelor
şi că manechinul din lemn de gutui
ar fi un urmaş al florii de cireş

sub semnul lui 22
istorioare revoltătoare
precum aceasta



“la finele lui februarie 1951 este
convocată o ședință la
Academia RPR. Principala lor concluzie este aceea
că ”Operele lui
Brâncuși sunt unele pe care le-ar putea face orice țăran
neinstruit”.

“Pe 7 martie 1951, Academicienii
Secțiunii de Știința Limbii, Literatură și Artă din cadrul Academiei
Republicii Populare Românese reunesc sub președinția
secretarului secțiunii, tovarășul
academician Mihail Sadoveanu.
În cei 45 de ani de comunism, am învățat că toți
acești oameni au fost
personalități marcante ale culturii și literaturii
noastre. În realitate, însă,
academicienii cu ștaif au fost cei care au renunțat la
averea pe care Brâncuși voia să o doneze Statului Român. La întrunire participă
nume grele:

George Călinescu, 52 de ani, critic
literar, scriitor, personalitate
enciclopedică, autorul Enigmei Otliei și
a Istoriei Literaturii Române

- Camil Petrescu, 57 de ani, romancier, dramaturg, doctor în filozofie,”Ultima
noapte de dragoste”.., Patul lui Procust, Jocul Ielelor

- Geo Bogza, 43 de ani, părintele reportajului literar, Paznic de
far ori Cartea Oltului
- Victor Eftimiu, 52 de ani, mason, Meșterul Manole
- Ion Jalea, 54 de ani, sculptor imens (Monumentul eroilor
ceferiști de la Gara de Nord din București, bustul lui Eminescu din
parcul Cișmigiu, statuia lui Spiru Haret de la Universitatea din
București).

La final, se încheie un proces verbal, numărul 10,
în care apar câteva idei greu de acceptat astăzi, ca fiind născute de mintea
unor oameni ce puseseră mâna, la a lor viață, pe ceva
carte. Tovarășul George Călinescu afirmă că ”Brâncuși este o figură
mai puțin cunoscută, care speculează, prin mijloace bizare,
gusturile morbide ale societății burgheze” Tov. prof Ion
Jalea continuă, fiind de părere că Brâncuși nu respectă tezele lui Sobolev,
din ”Teoria leninistă a reflectării și arta” Se arată
inutilitatea operele lui Constantin Brâncuși, precum și faptul că ”sculpturile
sale nu ajută cu nimic la edificarea socialismului în RPR”. Concluzia
finală: ”Refuzăm!”

Brâncuși este informat despre decizia luată. Pe 1 august
1951 renunță la cetățenia română, o cere pe cea franceză, pe care o va
primi chiar anul următor. Decide să ”uite” de tot ceea ce înseamnă
plaiuri mioritice și donează Franței toate operele sale din atelierul de la Paris.
De atunci, din 1951, continuăm să-l ucidem pe maestrul din Hobița”.


întreaga măsura a dezastrului
o dă succesiunea evenimentelor de atunci
până acum când Cuminţenia Pământului
a păţit ce-a păţit…


la mare
clipele tale-s lungi
zburătoare perechi
prin ţarini de valuri
întâmplătoare
întăritoare
cu cântec şi soare…




.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!