În om se manifestă două forțe opuse, una centripetă care converge în sine, care centrează și concentrează substanța ființială, alta centrifugă de natură divergentă care disipează, împrăștie și proiectează energiile în exterior predispunând omul la goluri, steril și diluându-i substanța ființării.
Forța centripetă de natură convergentă generează eufonii, echilibre și armonii reglând vibrațiile entităților din lăuntru aduse la unison și sub acțiunea ei se naște prea-plinul cu efecte de plenitudini.
Oamenii ce își conectează sinele genuin la forța centripetă se centrează în axa ființării flexibilă și verticală, își structurează existența, iar sistemul lor ființial este funcțional distribuind fluxurile de energii în mod constant, căci dacă fluxurile ar fi fluctuante ar apare în organism disfuncționalitățile dereglând mentalul și sufletescul.
Forța centripetă are corelații cu forța vitală, cu forța spiritului și cu forța imanenței care împreună trimit pe Off forța centrifugă.
Oamenii ce își conectează non-sinele la forța centrifugă își încovoaie axa ființării, își dislocă structura și își fragmentează sistemul ce se desface în configurații eterogene.
Astfel de oameni sunt compulsivi, impulsivi și violenți, străbătuți de energii negative care îi îndreaptă înspre fărădelege și ei sunt modelați de non-etică.
Arhitectura internă a oamenilor compulsivi este inestetică și disproporționată și la fel arată și forța centrifugă, voința, ambiția, caracterul și temperamentul lor.
Forța centripetă conferă travaliu vocației, fecunditate creației, dinamism a fi-ului, energie organismului și vigoare, revigorare și stenic ființei.
Dacă anihilează forța centrifugă întărește și stabilizează sistemul configurativ și dinamic uman care vibrează pe frecvențele funcționalității și beneficului.
Sinele adevărat dacă se folosește de forța centripetă dobândește consistență de esență, își dizolvă impuritățile și se acordează la imanență și potențial.
Forța centripetă prin energiile pe care le desfășoară generează buna-dispoziție, cheful de viață și încântarea în fața aspectelor faste ale vieții.