întunericul
semnătură pe manuscrisul celui ce-a ridicat să umble păcatul
liber într-o lume de colivie

*
cât prețuiesc?

nimeni să-mpiedice săgeata să cadă
în cele douăzeci și patru de ore de-o parte și de alta
arhangheli secunde niște lași care tac și trec
dintr-o parte într-alta
duplicitar
nici vii nici morți
nimic de om nimic de înger de nimic

*
obișnuiam să zâmbesc vorbind
despre gângănii mărunte despre flori mărunte
mă amăgeam să mai ramân puțin în lumină
în fața unui orb
argintul flămând fără umbră sfântul fabricant de cușcă

*
suficiența atotcunoașterii e o cârpă
de munte
adâncul îmi urcă lavă din stomac
pământ fierbinte direct în gura lumii
poate cumva o voi fi astupat
foc pe temelie de lut

*
nisipul timpul un castel din coastele mele clepsidră

*
iadul e aici

frământare de ape tulburi ochii din care-am venit și-am plecat
spini
sentințe fără judecată
niște trupuri
și cam atât
lumea

*
trecutul o pasăre afonă face vocalize
zborul o simplă vibrație de laringe captiv
din lut picioare
din apă aripi
nimicul

minciuna că ieri e un mâine de piatră

*
evadarea în a fi liber e un păcat dat în urmărire generală de turma de sfinți