poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1491 .



Carte despre noi
personale [ Gânduri ]
Lumina din tine

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Lican Tropp ]

2005-05-13  |     | 



Imi priponesc zilele ramase in tarana si-mi afund gandurile in talpi. Poate acolo nu mai dor, iar pamantul le va inghiti pentru totdeauna si poate intr-o zi vei calca pe urma mea si vei simti ceea ce am gandit atunci cand eram negru. Mai negru decat negura noptii pe care tu o luminai pentru altii. Cei ce te urmau si pe care-i afundai dupa poftele tale in dorinta ta de a ma calca in picioare. Apoi judeca-ma daca am fost stramb intr-o lume dreapta sau invers. Te-ai gandit macar o clipa atunci cand ma judecai ca poate sunt parte din gandurile tale ascunse de cei luminati, asa cum iti placea sa-i numesti? Nimic din toate cele de acum nu-si vor mai avea rostul atunci. Te vei simti singur asa cum m-am simtit eu, te vei ascunde ca si mine intr-un loc uitat de lume, unde ai sa te stingi luminand ce? O turma de tampiti adunati sa caste gura la cea mai ramas din noi! Ne vor privi mainile impreunate de ganduri nevazute pana atunci si spre uimirea ta iti vei gasi iertarea in ele. Am fost un nimeni atunci cand zambeai si ma urai, iar acum ce-ti sunt? Acum cand plangi si ma iubesti. Cea mai ramas din noi? Doar intuneric intr-o lume pe care tu ai luminat-o candva cu prelegerile tale despre cum si cand sa traim viata. E prea tarziu sa aprindem ceea ce tu ai stins prin noi. Acum culege-ma si te inveleste cu cea mai ramas din mine. Te-am iertat dupa cum bine ai simtit privind spre lacrima ce curgea pe obrazul ce mi l-ai adunat in palme spunand ca-ti pare rau. O lacrima din roua scursa din frunzele uscate ce ma invelesc de cand tu ai tras cortina peste ce n’ai inteles din mine. Acum lasa-ma sa-mi tihneasca locul ales de tine si mergi spre a-ti intoarce cuvintele spre un alt drum. Bucura-te de el asa cum eu n’am apucat si gandeste-ma ori de cate ori vei gasi cate putin din mine. Nu-ti pot spune unde se va termina caci capatul lui se gaseste in fiecare dintre voi. Tu m-ai ales pentru a ingropa ceea ce nu puteai intelege, iar eu te-am ales pentru a dezgropa ceea ce tu ai ingropat in cei carora le-ai aratat ce-s eu pentru tine. Mergi descult si eu iti voi atinge fiecare pas si-ti voi intuneca trecutul cu fiecare pas spre mine. Te aleg pe tine, cel ce judeca odata, sa eliberezi ceea ce ai inchis si sa traiesti si pentru mine viata ce-am poftit-o cu fiecare gand si vis nascut din ea. Calca-ma si nu voi fi murit.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!