poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 7299 .



Iei un banc, îl pui în ramă și ai scos o epigramă - II
eseu [ ]
Completări

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Noricã ]

2006-01-02  |     | 



Ca urmare a comentariilor la prima parte, am considerat că merită să adaug câteva precizări suplimentare. Pentru a nu obliga pe nimeni să recitească întregul text, vin cu ele separat. Mai exact Etapele 5 si 6 se adaugă, Anexele C și D le înlocuiesc pe cele din prima parte.


Etapa 5. Poanta merită un capitol separat. Ea trebuie să fie obligatoriu în ultimul vers și, pe cât se poate, să surprindă, să fie ceva complet neașteptat. Aici bancurile ne ajută, ele au aceeași schemă la bază. Insist pentru că, din motive de versificare, uneori ești tentat fie să lași poanta în versul trei, fie să o diluezi în versurile trei și patru. Am mai jos un exemplu, în anexa D.
Fac o paranteză. Sunt nou în domeniul epigramei. Fac o paranteză în paranteză. De câte ori spun sau aud chestia asta mă bufnește râsul. În interior, să nu mă fac de râs. Îmi amintesc de un banc despre un nou sosit în Republica Sud- Africană, căruia în final i se strigă “Se vede că ești nou pe aici, mai plimb-o, nene !”. Închid paranteza a doua și revin la prima. Sunt nou pe aici. Din cauza asta îmi face o plăcere nespusă să rostesc cuvintele “colegii mei, epigramiștii”. Evident, asta te duce cu gândul la “colegii mei, academicienii”, dar ăsta e un gând urât. Urât nu în sensul de hâd, ci în sensul că îl urăsc. Închid și prima paranteză.
Referitor la poanta din versul patru, un coleg epigramist… Hi-hi, ce-mi place cum sună ! Deci un coleg, Epigramist, tocmai a postat cu mare succes o definiție a epigramei, urmată de o mulțime de replici la fel de savuroase. Probabil nu e primul, de fapt judecând în mod absolut cu siguranță nu e primul. Dar Einstein ne învață că nimic nu e absolut, totul e relativ. Sau, trecând la fizica obișnuită, fiecare își cară toată viața după el propriul sistem de referință inerțial.
Paranteză. Ultima idee mi se pare gen… să fim modești, generoasă. Cred că voi cere drepturi de autor. Nu unei edituri, ci unor autori imprudenți. O închid.
Renunț la fizică și trec la agricultură, la asta se pricepe peste jumătate din populația
țării. Se vede asta din patru în patru ani. Deci, ca să folosesc niște termeni mai pământești, definiția colegului meu a fost pentru mine ca o sămânță căzută pe un teren virgin. Hopa, ăsta e un subiect prea gras pentru eventualele comentarii. Sămânță, virgin… cât ai zice beep se poate ajunge la aluzii despre relații… interzise, nu… imorale, nu… anormale, nu… Hai să zicem, împotriva firii… mele. Încerc altă variantă. A fost ca o picătură de apă într-un sol arid. Sper să nu-i supăr pe cei care anul ăsta s-au săturat de atâta apă.
Mă rog, iată unde doream să ajung. Pentru că n-am făcut-o la timpul potrivit, mă întorc cu întârziere la ideea “trei versuri ce vin în trombă, urmate de-o mică bombă” și îmi aduc acum obolul. Sper să fie nouă, e așa de greu să fii original…

Epigrama-i ceva sacru,
S-a făcut chiar și un studiu:
În trei versuri un preludiu
Și-un orgasm în versul patru.

Etapa 6. Se alege un titlu potrivit. În alegere poți aplica mai multe criterii.
a – La epigrame, titlul are un rol mult mai important decât la un text obișnuit. După ce ai operat bancul și i-ai scos toate tumorile, dacă tot nu reușești ca în cele patru versuri să transmiți mesajul în totalitate și cu suficientă claritate, introduci o parte din informații în titlu. După părerea mea, asta îi micșorează puțin din valoare, dar decât să lași epigrama neterminată, mai bine așa. Se poate merge până la a adăuga încă două versuri pe post de titlu și, culmea, cu altă metrică decât în epigramă. Însă trebuie lucrat cu mare atenție, titlul este citit primul așa încât trebuie evitat orice amănunt ce ar putea sugera poanta finală. Mai jos urmează un exemplu în Anexa C.
b – Criteriul al doilea e valabil mai degrabă la epigramele din subsol, care comentează alte texte. Poți transmite în titlu un mesaj paralel, fără nici o legătură cu epigrama propriu-zisă. De exemplu, dacă în comentariu îi declari gazdei în patru versuri “Ce frumoasă-i poezia ta !”, în titlu poți adăuga cu șanse de succes “Ce faci diseară, ieși la o cafea ?”. De fapt aici profită toată lumea de o omisiune a celor care au proiectat site-ul: titlurile singure nu pot fi trecute la off-topic.
c - Ultimul criteriu este general valabil pentru orice text: titlul trebuie să contribuie la atragerea cititorilor. Un text cu un titlu insipid este ca o oală de noapte cu un conținut inodor: nu atrage nici o muscă. Un exemplu: povestești cum ai reușit, în ciuda tuturor protecțiilor, să te alegi cu o boală rușinoasă. Primul impuls, până să faci niște doze zdravene de penicilină, este să-i pui titlul “Dureri ascunse”. Sau poate “Dureri înnăbușite”. Eroare, textul va ramâne necitit, nimeni nu are chef să audă despre durerile altuia. În cazul ăsta cel mai potrivit titlu ar fi “Monologurile unui…”. Nu, că prea seamănă cu… Mai bine “Dialogurile unui penis cu prezervativul său”. Ei, ăsta da titlu !

ANEXE

C. Încă un banc de pe internet. Nou și destul de scurt, dar mă apucă un pic de nostalgie. E adevărat că scăpăm de intervențiile nedorite, dar circulația în formă scrisă exclude și eventualele modificări benefice. Informația din debut “doi soți” parcă îi elimină surpriza finală. Cred că se impunea ceva mai vag “o pereche”. Decât pe internet, parcă e mai bine din gură în gură…
În altă ordine de idei, aici se va vedea cum, sub masca dedicației, prima parte din informație nu încape în catren și este strecurată în titlu.

Doi soți făceau dragoste. La un moment dat, se aude un ciocănit în ușă.
- Repede, fugi pe balcon ! A venit bărbatul meu !
El se duce pe balcon repede, dar după un timp vine înapoi și zice:
- Nevastă, cred ca suntem stresați amândoi...

Unora surprinși de bătăi puternice în ușă

Ea se ridică, agitată:
- Dispari că ne omoară, zău !
El fuge dar se-ntoarce-ndată:
- Dar eu sunt chiar bărbatul tău !

D. De data asta un banc vechi, îl știu de peste douăzeci de ani. Fiind vechi, a ajuns la forma ideală, munca de transformare e minimă. Epigrama exemplifică unul din principiile de bază: am inversat ultimele două versuri pentru ca poanta să fie în versul patru.

Cum își ceartă o franțuzoaică odrasla care nu a fost cuminte:
- Mi-am luat-o de la gură ca să te fac pe tine !

Obiceiuri pariziene

O franțuzoaică pură
Își ceartă fata bine:
- Ca să te fac pe tine
Mi-am luat-o de la gură !


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!