| = deci? | Virgil Titarenco [08.Dec.04 08:28] |
| Și deci, ce propui? Că eu nu am înțeles. Evident "neglijismul" e de prost gust. Dar mă tem că a existat întotdeauna. Și acum 20 de ani, și acum 200 de ani și acum 2000 de ani. Pe de altă parte copii noștri (în această epocă copleșitor globalizatoare) pot accesa și citi sau asculta din sute și mii de biblioteci online. Surse pe care noi doar acum douăzeci de ani nici nu ni le puteam imagina. Tot ei (sau noi) ne putem "arde" pe DVD-ROM orice muzica sau conferință vrem de la jazzul anilor 50 pîna la ultimele concerte ale Misiei. Sau Zubin Mechta. Lucururile, zic eu, sînt mult mai complexe dragul meu decît le prezinți tu aici. Soluția în fața globalizării înseamnă discernămînt și nu monasticism. Și totuși care este acel "ultim[ele] loc[uri] ce-ar putea sluji drept refugiu apolitic, non mercantil" ? Poezia? Poezia nu a fost niciodată un "copil cuminte". Doar în imaginația unora. De multe ori a trăit înaintea vremii ei. | |
| = Razvratire-da...solutie...?! | Anghelina Andreea [08.Dec.04 09:02] |
| Dupa cele spuse de Virgil...eu sunt deja in plus pe aici...cam acelasi lucru doream sa-l spun si eu, doar cu alte cuvinte.Si atunci, nu-mi ramane decat sa repet: ce propui?Admir razvratirea ta si cred ca asta caracterizeaza pe multi, dar... | |
| = Interesant! | Maria Prochipiuc [08.Dec.04 11:31] |
| Sunt realități din lumea noastră, iar răzvrătirea ta o înțeleg chiar foarte bine, am văzut cum este tratată poezie cu o anumită formă, ca și cum ar fi cenușăreasa… cred că aici e toată esența acestui eseu, iar dacă noul pătrunde e foarte bine, dar asta nu înseamnă că putem scri oricum și orice, am găsit chiar un poem în care o anumită parte a corpului nu a mai putut fi subtituită metaforic sau știu eu sugerată așa ca în poezie ( să intuiești ceea ce poetul vrea să spuna), ci a fost pictată pe tapetul ochiului direct și fără nici o acoperire, exemplele ar putea continua… cred că aici e durerea . În lumea poeziei și nu numai putem încăpea cu toții și cei foarte moderni și cei rămași la ritm și rimă și dacă place și cei care mânjesc cuvintele cu multă violență. Cel mai important lucru e faptul ca avem libertatea de exprimare și o putem face cum ne simtim bine sau în putere, fără a detesta pe unul sau pe altul. Am decupat câteva fraze de la care am pornit comentariul meu: …tentati de usurința de a crea ceva la modă doar înfasurand în "stil" niște idei altfel searbede și plictisite… A răspunde cu violență la violeță, cu extremism la extremism, duce în cel mai bun caz doar la o victorie temporară - iluzorie… In perpetua căutare se sine, omul are tendința firească de a-și arunca hainele din cănd în când (doza de catharsis) în speranța unui pas căt de mic spre descifrarea eliberatoare a tainelor lui interne… | |
| = fun | Alin Pop [08.Dec.04 13:30] |
| excelent punctat, virgil. evident că nu vin cu propuneri. nu am cum, eu nu am prea multe legături cu literatura, așa cum se poate citi printre rânduri mai sus :)). poziția mea este a consumatorului, mă complac emițând platitudini de un patetism primitiv, exagerând comod de la mine de acasă. Și totuși, cum se face că ideile astea au ecou și stârnesc reacții la mulți? e simplu. toți simt globalizarea numai că au reacții diferite. arta a fost vărf de lance al evoluției umane în toate timpurile. evoluție în sens de mișcare/schimbare, pentru că, privind în urmă, nu toate etapele s-au dovedit a fi cel mai bun pas următor. deci mesajul meu aici e pe altă lungime de undă. am încercat doar să evoc chestii vechi de când lumea, ca să-mi joc și eu cumințel rolul în reacția asta între culori. deci, nicium nu propun monasticism, pentru că încă nu am propus nimic. și mi-am atins perfect scopul, iată că necesitatea unei soluții iese singură la iveală. soluție la ce? deci problema e acută. nu e doza de mizerie de care recunoaștem cu toții că avem nevoie, problema e jegul ridicat la rang de artă. și că veni vorba de soluții, iar te felicit, așa cum mă așteptam, soluțiile vor veni de la cei avizați: "discernământ" eu continui să strig, e mult mai comod, chiar fun | |
| = porumb :)) | Alin Pop [08.Dec.04 13:30] |
| doamnă maria, recunosc, am dat bir cu fugiții, ca dintr-un lan de porumb, și m-am găsit zgâriat tot, din cap până-n picioare. dar așa e, cele mai adânci răni sunt cele ale vulgarității și ale intoleranței. | |
| = Critic...sau eseist... | Anghelina Andreea [08.Dec.04 14:56] |
| Fac ce fac si ma tot invart pe aici sa vad cum te descurci cu raspunsurile la comentariile primite :)cum si Maria a punctat foarte bine vulgaritatea din unele texte, eu-fiind cu musca pa caciula, caci mai dau si-n gropi uneori la repezeala-tac malc dar nu dau bir cu fugitii in lanul cu porumb, caci-desi nu ma pricep la poezia -poezie,sunt foarte tare interesata de soarta ei...iar pe site sunt texte de calitate cu duiumul,pacat ca timpul nu-mi permite sa fac zilnic comentarii la toate cele care merita citite si chiar rascitite...dar sunt si texte mai putin bune si la drept vorbind poate nici eu nu ma ridic -cu umilele mele incercari-la nivelul inalt al site-ului...un lucru e cert...incep sa fiu convinsa ca esti mai bun critic si eseist decat poet...a nu se intelege ca nu esti sau ca n-ai putea fi un poet foarte bun...:) | |