| + Suntem posibili | Silvia Van [05.Dec.04 14:10] |
| Mi se intampla cateodata sa ma infioare o muzica, un cuvant sau un gest pana la inaltarea pe varfuri careia eu ii zic fericire. Scara mea de valori poate ca e ridicata un pic pe picioarele din spate, na, entuziasmul meu poate ca e mai aprins, nu zic neadevarat, dar asta nu inseamna ca n-am dreptate. Mai simplu spus, poemul tau m-a facut fericita. Daca crede cineva ca e mult spus, treaba lui! Eu ma simt rascolita si totodata impacata...Iata, a trecut un fel de furtuna peste mine si m-a spalat, stii ce bine-i sa te simti curat? Hmmm, de fapt voiam sa spun, Ioana, ca acesta e un poem de stea. | |
| = poemul care seamana a zbor | amalia irimia [02.Oct.05 19:06] |
| iti gasesc aici o succesiune de prabusiri si ridicari (pe varfuri), unele intentionale, altele involuntare, poemul se misca intre ele, se naste si isi da duhul (in sensul de a se transmite pe sine) in fiecare cuvant. sunt incantata de poem, daca as fi avut mijloacele necesare i-as fi atasat si eu o stea. multumesc si pentru vizitele pe care le-ai facut textelor mele, te mai astept, eu una in mod sigur am sa mai trec pe aici, cu gesturi care seamana sau nu seamana a zbor. | |
| = parere | Motoc Lavinia [05.Dec.04 15:20] |
| Ioana, eu pot sa ii reprosez un singur lucru poemului tau: forma uzata, vehiculata, pe care si eu am adoptat-o de atatea ori, imperfectul acela constant care ii da o voce stinsa. In rest mister, speranta si toate ingredientele necesare unui astfel de jurnal cu tine, lighioana si restul lumii. | |
| = ... cu mulțumiri | ioana cheregi [05.Dec.04 19:24] |
| Silvia, mă bucur foarte mult că ai rezonat; îți mulțumesc! Amalia, ești aici...înseamnă că ne vedem, ne auzim:) e bine. te mai aștept. Lavinia, e o surpriză foarte plăcută prezența ta aici; ai dreptate; e o formă uzată; inițial am folosit prezentul, am schimbat ulterior, deci e un imperfect ostentativ aici...:) e jurnalul rostit cu voce stinsă, în șoaptă, în gând. Mulțumesc! | |
| = Ioanan | Claudiu Banu [06.Dec.04 16:03] |
| Si eu bat cam in aceleasi oale ca si Lavinia. Problema este ca uzura de forma se reflecta cumva si in cliseizarea poeziei. Nu prin imagine ci prin incadrarea intr-o anumita structura. ("eram atat de .... incat...."). Stiu ca ai puterea sa reinventezi ordinea cuvintelor. Te citesc cu mare interes in continuare, C. | |
| = răspuns aberant, redundant, pe alocuri uzat și ușor clișeizat, cu drag | ioana cheregi [07.Dec.04 16:49] |
| Of, Claudiu, ce bine ar fi dacă aș avea puterea să reinventez ordinea ...:) nu mai pot să schimb ordinea cuvintelor, ele cresc în mine dușmănos și cumplit, au viața lor independentă de viața mea care le e imagine de carne în doar două culori. mă bucur că ești aici. îți mulțumesc! cu drag, i. | |
| = i. | Claudiu Banu [07.Dec.04 17:15] |
| Sunt tot timpul pe aici, relax, dar de multe ori are si tacerea orgoliul ei. Am incredere in tine, fiindca am mers in urmele tale si mi s-au lipit de talpi. Cu drag, C. | |