Comentariile membrilor:

=  "tonomatul va cânta până la scurt-circuitul final"	Anda Andrieș [08.Nov.04 12:34]
Azi nu mai vreau sã fiu tristã! Dar tu nu mã lasi, mã duci pe tãrâmul asta atât de cunoscut si strãbãtut...pentru nonconformism eu n-am sã las nici un testament! Na! Anda cu drag,
=  cu aceeasi ureche	Mae Stanescu [08.Nov.04 15:24]
mi-ai amintit de "ploua infernal si noi ne iubeam prin mansarde..."; si da, mi-a placut.
=  am luat aminte	Anni- Lorei Mainka [08.Nov.04 23:55]
chit ca sunt sigura ca "n-am cap"....calul l-am vindut si a plecat cu Magrit .....corpul nu-l simt, functioneaza...simt nevoia sa-ti transmit ca am luat aminte la testament.....si sper sa gaseasca repede si altii la umbra tonomatelor acest "testament" si sa poti gasi drumul prin meleagurile care duc cel putin dupa colinele care ocolesc pentru o vreme haurile...suflul, adincurile, versurile tale care ma despica in 44 m-au impresionat!
=  raspunsuri	Cristiana Miu [09.Nov.04 01:50]
Anda, nu lasa testamente ca se bat mostenitorii si te injura pe lumea ailalta. N-am fost trista cand am scris asta. Doar ca mi-e dor. Mae, ai un fler care ma doboara. Toata ziua de ieri m-a bantuit un vers. Altul, din aceeasi poezie: nu-i nimic, iti spuneam, Lorelei, mie imi ploua zborul cu pene (citat din memorie). Anni, pe mine ma inpresioneaza trecerile tale pe aici. Ma citesti cu inima si asta e important pentru mine. Multumesc tuturor.
=  un ceai indian cu leonard cohen	Rares Bunea [09.Nov.04 12:31]
parca leo cohen, trubadurul, ascuns printre randuri is soarbe ceaiul negru indian si totusi sper ca pianistul nu va fi împușcat noaptea pe șoseaua de centură si ca sperantele vor renaste mai mentolate si mai fresh si iubirea va fi mai apretata... toate cele bune,
=  Turcii și aurul nostru	Tudor Negoescu [02.Oct.05 19:06]
Uneori, ieșeam noaptea pe șoseaua de centură, în căutarea unei prietene fugite de acasă, rătăcită, se spunea, prin parcarea turcilor, undeva pe lîngă Hanul Craiovița. Viteaz fiind pe atunci,îmi luasem angajamentul (în fața soțului părăsit) că voi reuși s-o conving să revină în sînul familiei. ,,... te iubesc te iubesc te iubesc..." îmi șoptea ea, precum o păpușă stricată (un tonomat răgușit). ,,Dar nu mă mai pot întoarce acasă...eu nu mai am casă și nici pe el nu-l mai suport..." Peste ani, am văzut-o prin Istambul. Se măritase cu un turc,gras și veșnic transpirat, mult mai în vîrstă decît ea. Avea un copil grăsuț și un magazin de bijuterii... Mi-a făcut cadou un inel, pe care, rămas mai tîrziu fără bani, l-am amanetat, fără părere de rău...și nu l-am mai scos de acolo. Patronul casei de Amanet era tot turc și se culca cu vînzătoarea, o blondină divorțată. Într-o zi, el ia făcut cadou chiar inelul meu...De unde știu? Circuitul aurului în natură.
=  Rares, Dorun	Cristiana Miu [09.Nov.04 18:35]
Rares, eu cred ca voi stiti ce muzica ascult eu. Intai a ghicit Mae ca ma bantuia un oarecare Nicu Alifantis cu un oarecare Nichita Stanescu, acum vii tu cu Cohen. Atat am de zis: "It's four in the morning/The end of December..." Dorun, uite ce amintiri dulci amarui ti-am trezit. Trecerile tale prin pagina mea sunt mereu generoase. Am si eu un inel cu o poveste oarecum ciudata. E un unicat facut pentru cineva, care l-a daruit altei persoane (o iubita interzisa), care iubita l-a daruit unei necunoscute pe strada, de unde l-am primit eu. Poate m-a cautat, sau poate am sa-l daruiesc si eu mai departe...
=  inelul cu patru ferestre	Dana Stefan [09.Nov.04 21:15]
Esti atit de obosita de noptile dense, incat iubesti cuvintul liniste, in timp ce astepti sunetele de clopote s-ajunga la tine.. din rani ai inceput sa ningi mirosind a padure, si-astepti sa spuna,'sa beau din tine apa cu gust de lemn' ... briga, citesc, recitesc..
=  Linea	Cristiana Miu [10.Nov.04 11:51]
Dana, sunt foarte obosita. Mai obosita decat m-am simtit vreodata. Voi supravietui, macar cu ajutorul vostru. Multumesc de trecere.