| = de bine | Alina Manole [06.Nov.04 18:01] |
| Deosebit și inedit împletite cuvintele tale: "răni cu sâmburi roșii de rodie pe crupa nărăvașă / a toamnei" și "sufletul stârnește la trap amintirile". Apreciez poemul tău. Lucrează-l așa încât imaginile să devină impersonale și, astfel, durabile. Merită! | |
| = "cu lanțuri de flori la picior " | Codrina Verdes [06.Nov.04 19:04] |
| Distanta si dorul, profunzimea sentimentelor, motiveaza autoarea sa "picteze" cu delicatete un tablou profund personal. Ochii mi s-au oprit pe aceleasi versuri evidentiate si de Alma dar remarc si imaginea din ultimele patru versuri. Astept cu drag sa culeg cat mai multe flori din tabloul pe care-l "pictezi" de ceva timp. | |
| = placut surpinsa | simionescu adriana-marilena [07.Nov.04 12:02] |
| Onorata de trecerea, claritatea, concizia si impartialitatea cu care ai comentat acest poem. Se pare ca sunt pe drumul cel bun, ma straduiesc, ma straduiesc din rasputeri… Multumesc, Alina! | |
| = sa ma vii, daaaa? imi place sa te stiu aproape... | simionescu adriana-marilena [07.Nov.04 12:10] |
| Ce subtil m-ai ghicit tu, Codrina, printre altele chiar imi pare rau ca nu am nici un pic de talent la desen iar despre pictura, arta ce ma fascineaza nespus nici nu mai vorbesc... Poate ca tocmai de asta e asa o abundenta de culori adesea in poemele mele. Ma bucur daca am reusit sa colorez un pic si ziua ta, ma bucur de consecventa cu care ma citesti. Cu drag, Ama | |
| = Decor sălbatic | Adrian Munteanu [07.Nov.04 17:50] |
| Dă-mi voie să intervin cu propria mea interpretare în urma lecturii. Desfășori aici tabloul însingurării. Pentru că aglomerarea de elemente dinamice, de vizualizări, ca într-o călărire pe cai nicicând înfrânați, domină structura pe care ai clădit-o, pare o alergare spre singurătate și nu o asumare a ei prin elemente independente de voința noastră. Este o sălbatică despărțire de armonia tensionată pe care o creezi, cu atât mai evidentă cu cât intervii cu mai multe determinante ale frumosului înconjurător. Așa se întâmplă : vrei ceva și ajungi în capătul celălalt al traseului. Ai sfătuitoare avizate, așa că nu mai ai nevoie de suplimente. Doar să-ți spun că ceea ce cred că ar trebui să mai faci este să eliberezi puțin discursul de încărcătura imagistică prea marcată, în beneficiul simplității voite, cu puterea ei de evocare. Acum decorul mustește de imagini în mișcare. Dar și asta e o tehnică. Sngură vei reflecta și vei da o măsură în toate. Sau o voită lipsă de măsură | |
| = Senzualitate debordantă | Alexandra Mihalcea [07.Nov.04 22:46] |
| Poem superb prin luxurianță. Imagini care țâșnesc una din alta, într-o adevărată cascadă. Senzualitate debordantă, care se vede nu datorită veșnic răsuflatelor notații intimiste, ci tocmai pe fondul lipsei acestora. Totul este nu spus, ci sugerat. Ating foarte rar acest nivel de entuziasm fără limite, dar asta e! | |
| = Adrian | simionescu adriana-marilena [08.Nov.04 11:29] |
| Ca un cal de parada gatit cu ciucuri si flori la urechi e cam inzorzonata poezia asta a mea, dar nu zornaitoare cum bine remarci tu ca de obicei plin de tact si tot ca de obicei, subtil , rafinatul psiholog observator discret ascuns in spatele tau ma caracterizeaza si ma intelege exact ceea ce pentru mine e semn de insanatosire pentru ca am reusit sa transmit starea... Prefer insa sa las asa acest poem, stii, ca un copil naiv la o anumita varsta umbland mandru prin casa incaltat cu pantofii mamei si cu margelele sale la gat, dandu-si importanta cu o gingasie care nu deranjeaza si pe care numai la ei o putem intalni. Multumesc mult pentru aplecarea ta ocrotitoare asupra violetelor de Parma, flori atat de dragi mie. amadriada | |
| = :) | simionescu adriana-marilena [08.Nov.04 11:47] |
| Alexandra, Surad si ma bucur nespus sa te regasesc aici, printre florile mele, ziua incepe bine cu tine, uite, iti daruiesc un buchet senzual si catifelat de lumina violeta sa-ti tina de cald sufletului daca vreodata ti-e greu. Ama | |
| = moi encore | Michel Martin [09.Nov.04 21:03] |
| Iar te deranjez. Ca nu inteleg unde-i Michel asta, niciodata nu este, il tot cauti, am citit toate "le fleurs de" ca sa vezi ce face o coincidenta de nume.:) | |
| = stranii coincidente | simionescu adriana-marilena [02.Oct.05 19:06] |
| Nici vorba de deranj, imi face placere sa comunic cu tine si chiar ma simt onorata ca ai avut rabdarea sa te plimbi atat prin gradinile mele, esti chiar mai sensibil decat mi te inchipuiam din poemele tale uneori atat de glaciale, tu care umbli hoinar ca o lacrima de ceata cand lumea te asteapta la lansari ori poate ca un suras de violete... Posibil ca Michel sa fie sosia ta ca uite, nici el nu prea are timp si bantuie peste tot prin lumea asta cu ajutoarele lui umanitare. Uneori mai trece si pe la mine iar eu il iubesc asa, fara conditii. Sa ma anunti din timp cand vii numai sa-mi spui ce flori iti plac sa pregatesc un buchet cu chip de inger iar tu sa aduci bestia aia de carte. Prima data cand te-am citit a fost chiar din cauza prenumelui pe care il porti si nu-mi pare rau, datorita tie am inceput sa sap mai adanc in mine incercand sa-mi perfectionez tehnica. Cu drag, Amadriada | |