= Magului | Andu Moldovean [23.Sep.04 18:37] |
Odata, demult, batea toamna la o fereastra. In casa veche de cand lumea nu mai traia decat un motan batran care nu a vrut sa plece atunci cand toti se mutasera la oras. Crengile nucului se apleaca si astazi peste el. Casa insa a devenit tarana. As vrea sa-l mai vad. Stiu ca este tot acolo. El priveste lucrurile ca pe niste "caini de paie". | |
= magic | Alina Manole [23.Sep.04 19:12] |
Sensibilă imaginea versurilor: așteptând o scrisoare tresar pe acoperiș, un zmeu de hârtie albastră rostogolindu-se N-am mai așteptat demult o scrisoare pe hârtie albastră... Mă bucur să citesc din nou poeme magice. | |
= Haiku | Daniel Dinescu [23.Sep.04 20:12] |
Salut, Dane. Pe langa faptul ca imi place toata poezia, tin sa remarc imaginea alaturarii omului cu paianjenul, tare fain realizata. Mai remarc si structura poeziei, pare a fi o adunare de haiku-uri sau poezii cu forma scurta. Cu respect, Daniel | |
= magic | Bianca Iulia Goean [23.Sep.04 22:22] |
o atmosfera de uitare tacuta. posta nu mai ajunge. doar... fumul. culori, trezie, si tacere. nu am mai fost pe aici, dar totul imi este aproape... daca inchid ochii, apare. ai o luna aprinsa, poate ca de aceea nu ai primit stele... | |
= o talmacire | Mihaela Doina Vlasin [24.Sep.04 10:43] |
omul care scrie cu fum frunze de nuc - :-))))))))))) îmbătrânitele crengi...stinghere in meditatii de aur vând aur uscat...ca o tacere in riduri câteva vrăbii - parcheaza intentionat pe zare pe culori scuturându-se-n zare, cerul le-mprăștie... pe acoperisul zeilor așteptând o scrisoare... un suflet tresar.......mladiind o rasuflare in vijelia ghearelor pe acoperiș, un zmeu de hârtie albastră ... inchenuncheaza rostogolindu-se... in iubire tovarăș de tăcere... in sah la regina un paianjen pipăie drumul...in mat la rege din dreptul ferestrei spre munte...toaca se înseninează înainte de miezul nopții... o candela... luna răscoaptă, miros de coceni aprinși... :-)))))))))) | |
= Magul si Andu | Veronica Niculescu [24.Sep.04 11:59] |
Foarte mult mi-a placut poezia, miroase a toamna uscata, dar nu pot sa ma abtin si remarc primul comentariu, si el deosebit. Motanul batrin care refuzase sa plece la oras... Andu Moldovean, mi-a placut mult, mult, micul tau comentariu. Ar merita poate o poveste. | |
= "tovarăș de tăcere" | cristina ispas [24.Sep.04 13:29] |
Foarte frumoasă. Toate la locul și "timpul" lor. E pur și simplu foarte frumoasă. Nu văd ce-aș mai putea eu adăuga!? | |
= ma bucur alaturi de voi | Dan Mitrut [24.Sep.04 16:02] |
nu pot decat sa va multumesc pentru comentarii si trecere. ce as putea sa va mai spun: primul par spre intelepciune este sa intelegi ce vrea sa spuna toamna. cu prietenie, Magul | |
+ aproape octombrie | ioan ravel [24.Sep.04 21:52] |
o noapte magică la tihuța cu cerul coborât până spre palme înluminându-le și toate miresmele toamnei strecurându-se în unghere de suflet... scrierea ta mi-a amintit de asta, era toamnă și aproape octombrie... mulțam! | |