| + nic | Andreea Drăguleasa [18.Aug.04 20:36] |
| Mi-a plăcut în mod deosebit prima parte. Restul urmează parcă o traiectorie dreaptă, o emoție ceva mai scăzută și constantă. Cred că a venit timpul să-mi amintesc și eu că exist, că exiști; poezia e doar un pretext. Comentariul la fel. A. | |
| + Deranjant la culme! | Silvia CALOIANU [18.Aug.04 22:07] |
| Remarc sensul incitant, pe care il adopta in context cuvantul "deranjeaza" din expresia: "in afara de faptul ca exist nu ma deranjeaza absolut nici un lucru". Da, grabeste-te sa faci tot ce simti ca ai de facut, pentru ca tare multe mai ar mai fi, atata timp cat te mai deranjeaza "o existenta"! Eh! "pal(M)ele mele" :) ...cele grele de poezele! | |
| = pareri si stele:) | Ion Nimerencu [19.Aug.04 15:58] |
| Andreea si Silvia va multumesc pentru pareri si stelute, nu sunt in masura sa spun daca poemul e bun sau nu, stiu insa ca mai am de lucrat la greu! Va multumesc! Cu respect Ion Nimerencu | |
| = parere | Mae Stanescu [19.Aug.04 17:15] |
| as puncta ceea ce consider "varfurile" textului "cerul este atractia acestui oras cu betivi si linii de tramvai ce-si au capatul in palmele mele" si penultima parte "ce frumoasa erai mama...", consider ca aici se concentreaza poezia. | |
| = petit paris | Mihaela Maxim [10.Dec.18 14:27] |
| dulcică rău... bâzâi pe-aici să-i găsesc...resortul. Țopăi în loc, căutând să mă dumiresc ce-mi place mai mult... Bun! cartofii 'de' colorado. Am văzut invazii, e ceva! "sa iubesc o femeie cu toate degetele sa o imbratisez pe sub piele" - mai mult de-atât... nu știu cine ce-și poate ...dori. Un mic apogeu. Ochii și fustele sunt un fel de continuare, pentru contur de necunoscut. apoi viața de zi cu zi, mama, culoarea copilăriei pe buzele ei și fuga din gând. Mă întoarce cumva la o iubire împletită... o mare capacitate nevoită să-și fractureze emoțiile pe bulevard, într-un mod în care l-ar face pe Păcală invidios: fără a știrbi setea nevoia și puterea ei. | |
| = gandacii de colorado se ingramadeau la portile micului paris. Un nou mesia? | martin emilian balint [20.Aug.04 04:25] |
| cred ca apreciez teribil aceasta abordare a orasului transformat in sugativa de suflete. Imi aduce aminte de energia filmului "Mamma Roma" de Pier Paolo Pasolini. La fel de sacru este probabil si micul Paris, impins in mucegaiul cerului care nu stie decat sa fertilizeze asfaltul cu un fel de gandacei de colorado. Si mamele, fecioare in devenire, cu fiecare pas in pal(m)ele tale. Apreciez mult acest text, desi textul m-a indus in eroare. Credeam ca voi gasi o siropeala de text. M-am inselat, si bine a fost. Ceea ce ma deranjeaza relativ in unul din versuri este "sa salvez cartofii de gandacii de colorado". Ceva nu functioneaza aici ca stilistica. Versul ar putea fi mult mai lucrat. Imaginea este buna, dar modul in care ideea este expusa, cam scartaie. Unge-o cu nitel poezie. Cu mult respect, Martin | |
| = Mae, Mihaela si Martin sau pe scurt M & M's | Ion Nimerencu [20.Aug.04 14:42] |
| Mae, mersi ca ai trecut! Te mai astept! Mihaela, ma bucur ca te-a impresionat, mersi ca ai trecut! Te mai astept! Martin, sunt de comun acord, nu cade bine repetarea "de" - ului, intra-adevar scartie vad mai tarziu ce pot face. Ma bucur ca te-ai inselat cu siropeala:) Te mai astept! Cu respect Ion Nimerencu | |