| = drumul cel mai scurt între două fântâni este setea dreaptă | Vasile Munteanu [10.Aug.04 21:22] |
| altceva decât umbra nu reflectă oglinda căutând cu ardoare lași în urmă fântâni șaluri de întuneric îți acoperă tâmpla își revarsă pupila forma sa peste mâini poem al căutării febrile până la "secătuirea" izvoarelor, printre abisuri care insensibile ne întorc întrebările întrebându-ne ("ecoul"), făcându-ne să ne simțim doar o imagine, să ne îndoim că existăm în carne și oase, că avem ochi pentru a vedea și miros pentru a mirosi; tăcerea și insensibilitatea celorlalți ne fac să ne simțim naufragiați în noi înșine, singura certitudine ("echilibru") fiind însăși arderea întru căutare; cel care dorește să afle va păși, chiar dacă pentru ultima oară, dincolo de oglindă. Cu drag, | |
| = ecouri | Anais Folenta [10.Aug.04 22:30] |
| Vasile Munteanu: frumoasa interpretare! cand scriu, nu simt altceva in jurul meu decat poezia, nu ma gandesc la nimic altceva. si nu pot decat sa ma bucure ecourile ei in cei care o citesc. Te mai astept cu drag! | |
| = ma pot intoarce | Cristiana Miu [11.Aug.04 20:35] |
| Sa clipim in linie dreapta.... Dar ssssst, aici doar poezia conteaza. Eu cand citesc, uneori, poezie nimic in jurul meu nu mai conteaza. Poate azi poezia ta si starea mea de spirit s-au intalnit. Rezultatul? o experienta de neuitat in care am luptat intre doua porniri: aceea de a citi grabita, flamanda de urmatorul vers si aceea de a citi incet, spre a termina cat mai tarziu. Nu mi-a parut rau cand s-a terminat. Ma pot oricand intoarce. | |
| = Cristina | Anais Folenta [11.Aug.04 23:17] |
| Cristina: uite, am recidivat, am un poem nou:) multumesc pentru gandurile frumoase! | |