= Miha Maxim - Am ajuns în rai | George Bălan [31.Jul.04 21:40] |
Acum văd și eu de ce avem atît de mult a ne spune. Roșu, verde, roșu, verde... "până când mîna ta de copil s-a ridicat să mă reculeagă" | |
+ inapoi in inima - sa te reculeaga | lucia sotirova [31.Jul.04 22:07] |
inca o poezie originala, imi place aproape in intregime cu exceptia strofei: eram atat de rosu - si nu stiu de ce la genul masculin ? daca esti un mar, n-ai specificat... vesminte se scrie fara t nu citez nimic pentru ca restul imi place mult | |
= ăăă... | miha maxim [31.Jul.04 22:39] |
săru'mâna... necoaptă încă, steaua, în privirea mea... păiii, da. roșu, sângele. n-am specificat, am zis... că nu mai este nevoie, vezi? acușica îmi schimb și... veșmintele... mercic umflățel.. | |
= da, george | miha maxim [31.Jul.04 22:53] |
ne întâlnim...acolo! :) dacă nu, coboară tu, din când în când, este cald tare aici... :):) | |
= Miha Maxim - ): | George Bălan [31.Jul.04 23:00] |
):):): | |
= somnoroasa globula | lucia sotirova [01.Aug.04 01:41] |
ah, da, sangele m-a socat genul masculin si am uitat de singe foarte elegant treci molecula cu molecula prin aripile lui inca odata felicitari noapte buna | |
= mana ta s-a ridicat sa ma reculeaga | Bianca Iulia Goean [04.Aug.04 22:31] |
mai scurge-te incet si prin venele noastre... hrana de suflet. superba metafora, eleganta creatie, cum Lucia a remarcat. | |
= mulțumesc | Mihaela Maxim [06.Aug.04 18:04] |
Lucia, încă o dată, și ție, Bianca, cuvinte sunt șchioape în a spune ce mult mă mișcă sufletele voastre. frumusețea este în ochiul privitorului... | |