| = dor de ei (pasarile mele albe) | Catalina Marincas [24.Jul.04 14:12] |
| citindu-ti poezia ma simt ca si cum as culege pene de pescarus pe plaja, briza... cat de frumos :) "În vântul dintre pași strigătele își cântau refugiul." "Eu doar am scris sub pietre și fum întuneric. Tencuiala din cuvânt mi-a ros oasele de pescăruș. Noapte. " pictata in culori | |
| = Merci | Adrian Georgescu [24.Jul.04 14:22] |
| Intotdeauna mi-a placut marea...Ma bucur ca si tie.Am 16 ani si o zi, dar sper sa nu pierd nicicand marea. Fara ea nu as mai trai. | |
| = valuri in mine | Catalina Marincas [24.Jul.04 15:01] |
| iti spun si eu "La Multi Ani" cu o intarziere de o zi :) marea e intr-adevar vitala pentru cei care au reusit sa o inteleaga. mie mi-a intrat in sange si in suflet, si din fericire sunt prea plina de ea ca sa o mai pierd | |
| = poem zidit | miha maxim [24.Jul.04 17:10] |
| și autorul privește a noapte parfumând poezia cu un surâs... am gonit cuvintele mă odihnesc acum în spațiul dintre două poeme solare cuprins și zidit de întuneric | |
| = A doua descindere a Corbului | Mihnea Dimitrie Calin [08.Aug.04 16:21] |
| Are intr-adevar mesaj- este de remarcat atmosfera de echilibru obtinut prin extreme- un asertiv convins! Finalul este cel mai "pretios"- dedica-l lui Edgar Poe si roaga-te sa vina corbul dupa tine mai des, cu toate talentele lui psihopompe- "...orbind" | |