Comentariile membrilor:

 =  intre alfa si omega
lucia sotirova
[14.Jul.04 15:55]
Intru si ma loghez numai ca sa-ti spun ca-s de acord cu tine. Mesajul tau m-a intristat atat cat mai incape tristete pe buza paharului... Cine are ochi de vazut, sa vada ! Intre doua trageri- trasaturi de pusca de condei.
Sper ca ai ceva comun cu profesorul meu de facultate Corneliu - daca nu confund numele. Imi scria numai 10 la economie...Eh!

 =  Lucia,
Mihai Popeti
[14.Jul.04 16:21]
Cu unchiu Nelu am unele lucruri in comun intre care, da, si numele. Nu stiam ce valoare are mica mea jucarie, ma bucur ca a placut cuiva. Toti ceilalti vizitatori sunt invitati sa se dea cu parerea. La un moment dat (scurt dupa publicare) m-am gandit sa o scot de pe site. Si poate ma convingeti care cum crede... De aia: comentati, comentati, comentati...
Plus, Lucia, ma bucur ca ma citesti, mai treci pe aici.
Larecitire

 =  de aseara
Maduta Florin
[15.Jul.04 09:26]
Vroiam sa-ti scriu de aseara dar nu am gasit o carte din care mi-ar fi placut sa-ti citesc. "Arta raznoiului" de Stefan Agopian. Poate o stii. Personajele principale, georaful Ioan si Armenaul Zadic, sunt la un moment dat, intr-o iarna de sfirsit de lume, foarte triste. Si vine unul la ei si le spune:
- Nu fiti tristi, bă, că va fac eu cinste.
La care armeanul Zadic, sau celalalt, ii raspunde:
- Da' de ce sa nu fim noi tristi daca faci tu cinste?!
Ce motiv ai avea tu sa nu fii trist daca iti scriu eu un comentariu? Dar mie mi-ar placea sa citesc o carte cu texturii.

 =  Vizitati-l pe Mihai Popeti!
Elena Albu
[18.Sep.04 18:06]
Viziune de matematician.
Sensuri din cateva cuvinte si desene geometrice.Nu-ti pot descrie senzatia pe care am avut-o. E corect si trist...E o metafora matematica a socialului, Mihai.
E...agonia.

 =  Cetiti-le noaptea ;)
Mihai Popeti
[20.Sep.04 11:23]
Iti preamultumesc Elena!
Asta a fost o mare surpriza pentru mine, sa ma viziteze cineva dupa atata vreme, in ciuda faptului ca nu am mai postat nimic si ca nu am comentat pe nimeni (pe site-ul romanesc, pe cel german e altceva).
Asadar, multzam tare fain ca mi-ai perceput "metafora matematica a socialului", a fost o inventie de moment, dar si mie mi s-a parut ca circumscrie destul de bine o anumita fateta a realitatii.
Sper sa gasesc energia de a mai scrie si pe viitor. Iar cititori atenti care ma comenteaza mi-o dau.
Larecitire,
Mihaiul

 =  Mihaiului :)
Elena Albu
[20.Sep.04 12:25]
Mai Mihai, sunt prieteni pe care esti nevoit sa-i frecventezi mai rar...Dar nu-i poti uita, nu-i asa? :)

 =  literatura viitorului va arata asa?
loredana alexandrina
[02.Oct.05 19:06]
Daca asta este literatura...nu pot sa spun pe situl asta am gasit o gramada de aberatii care cica ar fi literatura.O fi depinde pentru cine...Da,ai aranjat textul frumos si atit.Am observat de asemeni un soi de fraternizare cu prostiile, imi pare sincer rau ca sunt dura, dar asta simt.Nu vreau sa te simti jignit.cu stima

 =  Literatura?
Mihai Popeti
[28.May.07 01:42]
2004? Cata vreme a trecut! Ma intrebi, sau nici nu ma intrebi daca asta e literatura. E in primul rand text. In al doilea rand e tot text.Si tot asa pana intr-al cinspelea. Literatura e ce facem noi din ea, ce ii dam aia primim inapoi. Literatura e oglinda. Si cum te uiti in ea, asa se uita si ea inapoi spre tine. Tu ai intrat pe pagina acestui text si te-ai asteptat la ceva. Si te-ai inselat. In loc sa profiti de surpriza, ai condamnat-o. Si nu ti-o poate lua nimeni in nume de rau. Dar poate ai pierdut ceva si, poate esti pe drum sa mai pierzi si altele. De aia spun: poezia e si ea oglinda. Din ce faci oglinda e neesential. Cu polei de argint, un rau care curge verde pe sub salcii sau o flegma pe un perete gri. Daca reflecta, daca vorbeste, merita sa ii acordam prezumtia nevinovatiei. Cine suntem noi si care ne este literatura?

Citesc data: 2004. Asa mi s-a parut la sfarsit (pentru ca astazi pare sa fi fost un fel de sfarsit) agonia. Text, Textura si din pacate (le noastre) ura.

Toate orgoliile adunate, toate comentariile lipsite de bunavointa (si nu ma refer la al tau, pentru ca e inocent chiar in lipsa intelegerii), toata scriitura celor care au inceput sa creada ca a scrie intortochiat mai reflecta altceva decat propria incapacitate de a vedea clar, toate "caracterele" care isi poarta traumele si neimplinirile precum altii epoleti. Iar eu asta am vazut si asta am spus. Basho ar fi scris un Haiku, Rilke o elegie. Eu am facut un patratzel din litere. Vazut de departe, poate e un punct. Punct.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !