| = Gând dedicat | Maria Prochipiuc [01.Jul.04 12:48] |
| În loc de comentariu! Dacă tu ești rege, mă consider supusul iubirii regale, dincolo de vremuri și dincolo de pașii greoi ai întunericului din noi. Iubirea e veșnică nu moare niciodata, și cine nu știe acest lucru este muritor. Să încercăm să ne pătrundem interiorul să-l cunoaștem, să putem aprinde scânteia din ochiul celuilalt. Ființa noastră e uneori presărată cu firimituri de tristețe ce ne înfioară uneori necunoscându-i cauza.. Pentru a înțelege profunzimea iubirii trebuie să suferim? Gânduri puse în momente de neliniște , de bucurie și poate de căderi… și nu uita acel NOI nu se va schimba niciodata, indiferent de furtuni și alte lucruri… și mai cred că nu vrei să pleci singur în nopțile capricornului... | |
| = . | Bogdan Gagu [01.Jul.04 13:08] |
| acel NOI va exista intotdeauna... de oricare parte as fi... nu pot sa spun ca as vrea sa plec singur, stiu doar ca voi pleca singur... inoni | |
| = năpârlim | Mihaela Maxim [01.Jul.04 14:59] |
| vechile iluzii, le năimin pe unele noi, proaspete, despre care nu știm încă ce vor deveni... până ne dăm seama, și o luăm, mai puțin timid, dar cu pașii mai grei, de la capăt... | |
| = iertare | Mihaela Maxim [01.Jul.04 15:00] |
| năimim | |
| = . | Bogdan Gagu [01.Jul.04 15:10] |
| cateodata se poate a se reporni iar, dar cateodata trebe sa treaca prea mult timp pentru asta... timp... cateodata nu mai e timp pentru nimic... inoni | |