| = Frumos... pacat ca e fatal | Andu Moldovean [24.Jun.04 14:24] |
| Daniel, imi place sonetul tau. Tu ai si "pana" si charisma :-)... esti un adevarat romantic, iar ce poate fi mai frumos azi, de 15 iunie decat sa citesc un sonet romantic? Nu-mi place subtitlul, "sonet fatal".. cuvantul "fatal" are o rezonanta mercantila in raport cu tot ceea ce urmeaza. Din pacate anumite cuvinte si-au denaturat intelesul in vocabularul actual, nu stiu daca vor ramane asa sau nu. Pentru mine ramane un "sonet"... care mi-a placut. Numai bine! Arcturus. P.S. Mai verifica si punctuatia... mai bine mai putina decat mai multa, de pilda virgula dintre "stinge" si "flacaruia" din ultima strofa este in plus. | |
| = Multumiri, Adimam al sonetului | Daniel Bratu [15.Jun.04 17:03] |
| Multumesc, Adim. Nu ma asteptam chiar la vizita Maestrului, a Regelui sonetului si romantismului in faguri, asa ca bucuria mea trece peste marginile de barca redusa ale micului meu sonet meu dominat de greseli. Fie ele si fatale. Nu sunt un romantic dedicat, sub fiecare vers si cuvant ascund ironii "blasfemice", sar ca broscoiul prin Calaverasurile de tot soiul din jur, asa ca subtitlul (care s-a vrut si cu o anume dedicatie) imi pare greu de schimbat. Mie titlul nu mi-a cam placut si l-am sucit pana...nu s-a nimerit. Mai incerc, mai caut, mai am timp. Virgula trebuia pusa acolo, pentru ca "flacaruia cu funde", care este "armonie de flacari si betie-n culori", "tace-adanc si priveste-nserarea de unde..." Dar, ai dreptate, ceva nu suna bine aici (nu virgula, altceva). Voi schimba, pentru a se intelege mai bine ce am vrut sa spun. Multumesc inca o data, sa ne citim cu bine. | |
| = Erata (scuze arcturus) | Daniel Bratu [15.Jun.04 18:17] |
| Andrei, scuze pentru botezul pe care mi-am permis, din repezeala de impresie, sa cutez a-ti face. Am crezut sincer, din asemanarea grafica a numelor si din intelepciunea observatiilor, ca esti Adim. Dar nu, tu esti Arcturus, fara patima de sonete zilnice, insa cu simt nemonstruos si gust bun de poezie. In afara de greseala de adresare, iti apartine intreg raspunsul. P.S. Multumesc mult, acum stiu ca esti de pe ulita mea. Scuze, inca o data, chiar daca Pastele e departe, mieii si tapii de bere sunt langa noi. Poate ai drum prin Iasi si chef de spalat erorile de confuzie. | |
| = "dinspre orbii visarii" | Elia David [15.Jun.04 18:38] |
| Draga Daniel, sa nu zici ca nu te vizitez - am vazut scris pe usa ta "sonet fatal" si mi-am zis ca daca nu e banal, ar merita sa arunc o privire. Sincer? Mi-a placut. Ochii aceia albastri si plini de jar, perdeaua de soapte, chiar asa mancata de molii, umbrarul de sori, mi-au dat impresia de poveste... M-am poticnit la "flacaruia cu funde", dar numai putin, caci mi-a placut armonia de flacari si betia de culori, dar mai ales intoarcerea la primul vers. Si totusi, eu ti-as reprosa imaginile prea statice, prea sterse, nu stiu, pentru vara ce se doreste sa fie, atmosfera e oarecum monotona. Asa ai vrut sau asa nu ai vrut? :) Pe curand. | |
| = O noua mica bijuterie, maestre | Radulescu Florin [15.Jun.04 20:23] |
| Am citit,cu voluptate,sonetul tau...se pare ca mai am de invatat!Imaginile sunt extrem de puternic conturate...un sonet"fatal",in stilul"dedal",care emotioneaza profund cititorul... Cu stima Rudy Valentino | |
| = Intrebare retorica... | Anda Andries [15.Jun.04 20:21] |
| Sonetul,zãu, te-a reusit dar n-ai avut noroc si pace - ca Adimamul sã te "toace" tu l-ai vãzut sau ti-ai dorit? | |
| = Clar-obscur… | Ana Melinte [15.Jun.04 21:44] |
| Un poem de o delicatețe fină și răcoroasă, adevărat…“ospăț” pentru “flăcăruile cu funde” care suntem:) E drept ca pare puțin diferit de ceea ce ai scris până acum, e un soi de dulce uniform, fără contrastele cu care ne-ai obișnuit:) dar, cum la tine nimic nu e ceea ce pare, am senzația că dulcea lentoare a sonetului este cumva din motive de personaj principal al “povestirii” care “tace adanc și privește-nserarea de unde”…:) | |
| = Elia, Anda, Ana, Rudy - crunte multumiri | Daniel Bratu [17.Jun.04 14:23] |
| Elia, eu nu am zis nimanui ca nu ma vizitezi (dar de gandit am gandit asta de multe ori cu voce tare), scuze pentru inducerea in eroare (o inducere voita, oarecum). Fatal sau banal, sonetul asta a curs lin, fara poticneli majore, de aici si ceva stersaturi de imagini, ca ce curge nu sta decat o secunda si nu se impregneaza, nici patrunde. In micul si ganguritorul sonet aici de fata este o suprapunere de veri, e vorba de o vara virtuala, inchisa si una reala, din exterior. Cea reala are sansa vioiciunii, a flacarilor, jocului, cealalta e adumbrita, e o vara traita in pestera sapata prin raze ca un umbrar. De aici imaginile statice, monotonia, care nu ti-au placut, dar si intoarcerea (care a fost pe potriva gustului tau) - "vara fara sfarsit", dar traita gresit, sub prea multa umbra - la primul vers, cu un alt inteles al ultimului cuvant, provocat de ruptura si suspensie. La flacaruia aia ma mai gandesc. Am aflat ca fundele au zburat precum frunzele de frica furtunilor, asa ca o voi lasa despletita, ca pe o salcie. Multumesc mult pentru vizita si analiza. Rudy, afland eu cu mare voluptate despre voluptatile trezite de acest sonet, tare mi-e teama ca personajul principal, in continua miscare prin adumbrosul chat, te va atrage in cursa si in eroare. Eroare poate nu intrutotul fatala, ci mai ingaduitoare, doar asa, pret de 10 sonete d-alea izbitor de frumoase si armonios de ciudoase de-ale tale, zdranganind a bijuterie. Multumesc pentru vijelioasa ta trecere in galop spre terenurile de vanatoare, prin "umbrarul de sori" si pentru buchetele de flori aruncate in urma. Anda, tare m-am rusinat de greseala de vedenie ce-am avut. Am recunoscut si am inclinat grumazul, pastrand un ochi intredeschis, pentru a vedea sclipirea lamelor. E drept ca aceste prime sonete le-am asternut dupa ce m-a umplut de uimita admiratie sisifica truda a lui Adim si ca, in subconstientul prea ascuns inconstientului care am fost, mi s-a parut a-l zari, maiestos si cadelnitand cu zahar tos, pe maestrul nepereche al sonetului. Am aflat ca si altii au mai facut confuzii, din repezeala de neatentie, de acest gen. Numele se aseamana, chiar daca unul e "muntean" si altul "moldovan". Aceleasi confuzii pot apare, "par example" intre Anda Andries si Andi Andries sau intre Ana Melinte si Alina Manole. Si exemplele pot continua. Eu si sonetul nu dorim decat mangaieturi pe banda, asa ca pasu-ti, draga Anda, l-am asteptat, nu pe Adim. Multumesc pentru catren, foarte reusit. Felicitari! Ana, cand incepi tu sa ma comentezi, eu nu prea ma am ce adaugiri sa mai fac. Poate doar asa, sa stau ganditor si sa ma gandesc ce gandire asemanatoare suntem in stare sa avem amandoi. Ma prefac adormit, stau cu ochii intredeschisi, la panda, dar camuflajul imi este inutil si iluzoriu, pentru ca imi zambesti strengareste si dai din deget a dojana dulce. Multumesc mult, mirabila "flacaruie". | |
| = Lui Daniel Bratu | Anda Andries [19.Jun.04 05:09] |
| Mã simt datoare sã fac unele precizãri: Confuzia (scuzabilã) pe care ai fãcut-o,am sesizat-o înaintea ta,(pentru cã sunt iremediabil cuceritã de sonetele domnului Adrian Munteanu) cum eu la acces am 0, catrenul meu prietenesc a apãrut prea târziu, mult dupã ce tu ai corectat eroarea si crede-mã aveam o urmã de regret cã l-am trimis (avea menirea sã-ti atragã atentia). Cu prietenie, Anda | |