Comentariile membrilor:

+ insula canibalilor
Laurențiu Orășanu
[31.May.04 22:11]
Asa cum am spus intr-un comentariu la incheierea concursului, textul mi s-a parut reusit. Are densitate, carlige la tema (apa si pamant cat cuprinde, se alege un canibal mai frumos, taiatul manual (aluatul cu canibali), framantat cu evanghelia) parca scoase din Sanda Marin.
Concentratul de Arca lui Noe e sclipirea granulara.

Intr-o reteta de cca 100-150 cuvinte (aici probabil 200, n-am numarat, nici-o raza nu trebuie sa fie de umplutura). Daca scrii un roman, poate ca mai merge. Tu ai reusit sa punctezi in fiecare fraza (exceptie *). Asta apropos de densitate.

Addenda explicativa (cu *) n-am gustat-o.

Steluta pentru pesmetii cu carne. Buni !

Ghiocel

 =  corectie
Laurențiu Orășanu
[31.May.04 22:13]
se va citi "(aici probabil 200, n-am numarat), nici-o raza nu trebuie sa fie de umplutura)" in comentariul precedent

 =  Ghiocel
Elena Malec
[02.Oct.05 19:06]
Știu că ți-a plăcut, mie mi-a plăcut s-o scriu, ca să zic cu o vorbă americană am avut "hootenanny fun" scriind-o. Aceasta carte e prima dupa Biblie în topul celor mai citite cărți ale tuturor timpurilor.
Ce nu-ți place ție la asterix și nota de subsol e o realitate istorică.
Cartea a fost ecranizată de mai multe ori, dar în deceniile amintite în nota mea acest lucru a devenit o campanie ideologică în Anglia și America fiind servită școlarilor anglo-americani.
În caz că te intersează poți consulta pe web o pagină în limba engleză ce prezintă acest aspect:
http://www.davidsemporium.co.uk/_SIXTEEN.html

Ideea de a pune nota de subsol la rețetă se vrea o indicație a faptului că ridiculizarea cărții ar avea o bază logică. Mai mult, ca gospodină, folosesc și rețete americane după care prepar unele feluri de mîncare și mai toate au un aspect comercial; mai exact dincolo de rețetă îți mai vînd și un argument pro pentru a întări valoarea sau credibilitatea ofertei.
Cum e singura mea experiență de acest fel, nu o consider altceva decît un amuzament mai mult sau mai puțin adus din condei.
Sper că ai citit cu cîtă vehemență am apărat ideea neprofanării operelor literare în acest mod.
Cartea în discuție, pe care am iubit-o în copilărie, nu cred că ar avea prea mare vină.
Pericolul, aș zice, e cum o manipulăm la nivel ideologic și pedagogic, căci de mare artă nu e vorba în "Robinson Crusoe".
Și nu cred ca putem nega adevărul istoric, acelă că, oral sau scris, cuvîntul manipulează la toate nivelele, politic, social, moral, religios, etc.

Cu mulțumiri pentru apreciere,
Elena

PS. Cum cu ocazia rețetei am recitit-o de pe web cu interes și sufletul la gură, am descoperit o legătură interesantă cu cel mai discutat tratat de economie politică a lui Adam Smith, publicat la doar cîția ani după cartea lui Defoe, care de fapt e primul roman în limba engleză.
Cînd voi avea suficient material și timp voi scrie un eseu pe acestă temă. Sper să-l dezbatem aici.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !