| = "acasa, inapoi, in sticluta cu cerneala"? Nu! :) | Silvia CALOIANU [29.May.04 22:27] |
| am citit-recitit. am impresia ca e mai bine sa faci din textul acesta altele cateva sau, cel putin, sa fi lasat niste spatii logice...desi e o lectura antrenanta, am citit cu placere, imi pare obositor totusi, raman la parerea ca ar fi bine daca ai structura cumva poemul... Mi-a placut deosebit "Si iarta-ne tacerea, precum si noi iertam tacutilor nostri"...Dar, nu numai...Te mai citesc... | |
| = e mai bine așa? | Mihaela Maxim [31.May.04 10:16] |
| am reeditat, cu diacritice ...ar trebui să ajute am pus spații din belșug am dat enter în 'prostie' sper ca a devenit mai...lizibil îmi cer scuze, dar în noaptea aceea poezia asta nu mi-a dat pace și-a trebuit s-o trec repejor... nu stiu de ce n-aș ști s-o împart, s-ar rupe de sens... oare?! merci enorm de sfaturi, prezenta mea cititoare a ta, miha | |
| = inainte in sticluta! | lucia sotirova [02.Jun.04 18:33] |
| Multumesc de vizita si aprecieri.Din lipsa de timp, de net si pentru ca nu-i prea disponibil computerul trec numai pe la ultima ta poezie care e o adevarata epopee. Sunt de acord cu Silvia Caloianu.Daca permiti: as elimina "sa" - mana stanga...la fel epitaful cuvintelor nespuse, chircea...La...citiri o sa-ti dai tu seama singura.Cat despre El - e in creier! Daca acolo nu-i, atunci nu-i nicaieri! Ai multe imagini frumoase. Fa-le coerente chiar intr-un mod aparent incoerent. In caz ca nu primesti sfaturi poetice - ma scuz! Iti doresc inspiratie! | |
| = unic grăiam toți | Mihaela Maxim [03.Jun.04 11:42] |
| Și …El, adică inspirația, cum zici tu, Trebuie s-o mai corecteze, s-o mai încerce Nițel, pe ici-colo, până descoperim adevarata Transparența pentru toți Rătăcirea ei tot filtrând amintiri, desăvârșindu-se Mâna ‘sa’ face parte din ritul religios, Fiecare avea mâna stânga deosebită, Deși făcea’! același lucru:- trăiam, muream. ‘Mâinile noastre’ dreaptă pe adevarul unic grăiam toți | |
| = sorry, am uitat ceva | Mihaela Maxim [03.Jun.04 11:47] |
| scrisesem toate comentariile intr-un 'word' in timp ce ...desparteam 'poemul', si am sarit asta: Sigur că aștept păreri… Suntem pe aceeași planseta, neh? Uneori gândul ne-o ia înainte, (de sticluța cu cerneală) Și …El, adică inspirația, cum zici tu, Trebuie s-o mai corecteze, s-o mai încerce Nițel, pe ici-colo, până descoperim adevarata Transparența pentru toți Rătăcirea ei tot filtrând amintiri, desăvârșindu-se | |
| = aduc treptat | Mihaela Maxim [11.Jun.04 13:41] |
| și comentariile...mi-e greu s-o urmăresc pe 7 pagini... "Chircheam’ …sună de nu se poate De nu s-ar mai putea scrie ….cu el, si bine-ar fi.Însa este exact imaginea gândului… Puține femei nasc în picioare,La fel și floarea de lotus, Mai întâi trebuia să stăm în forma de inima……mă mai gandesc, însă Mihaela Maxim [03.Jun.04 11:41]" | |
| = = AMENO | Mihaela Maxim [14.Jun.04 15:45] |
| Ne ‘îngrămădeam’ ca bondarii la miere fiindcă era pentru toți, dar ne simțeam mai bine adăpându-ne nesinguri, ci cu strămoșii, cu morții și cu noi înșine la masa viitorului din noi... Și bineînțeles cu ‘Tine’ treisprezece... Mihaela Maxim [03.Jun.04 11:40] ------------------------------------------------------------------------- = miha Am remarcat in mod special urmatoarele versuri, pentru f. reusita transmitere in versuri a mesajului: Unii scriau pe bănci, pe pietre, pe stele Alții pe frunze, ramuri și trunchi de copac Unii pe clape, altii pe nori, pe pleoape, pe tâmple, pe tălpi și pe genunchi... Nimic nu ramanea nescris… nici taina mirajul minunea iluzia întamplarea Ora Camelia Petre [03.Jun.04 14:12] ------------------------------------------------------------------------- = merci camelia ti-am raspuns ieri mai bine, insa nu mi-am dat seama ca mi-a murit internetul... Mihaela Maxim [04.Jun.04 15:35] | |