| = Vasile | Adi Rosian [11.May.04 22:42] |
| cu dintii stransi cum canta pasarile seara...e o poezie ca o betie. Multumesc pentru lectura... | |
| = si daca tace chitara | Claudiu Banu [11.May.04 23:58] |
| Batrane du-te cantului cobza mea nu-i a sede peste tacere, si-o fi bine sa mai si mori un pic ca sa poti scrie despre inviere, batrane am o suta de cantece de pripas, dar numai unul, numai unul Batrane mi-e glas.. | |
| = "cu dinții strânși cum cântă păsările seara" | Silvia CALOIANU [12.May.04 06:04] |
| Am si zambit cate pe undeva, desigur...Da, e o "betie"...Trebuie sa-mi revin! :) | |
| = Adi, Clau, Silvia | Vasile Munteanu [12.May.04 06:10] |
| Adi, eu "iti multumesc pentru lectura". Clau, pentru tine... "less is more". Silvia, e bine sa ne revenim împreună. "Beți" în zorii zilei? | |
| = Si caii | Gabriela Marieta Secu [12.May.04 07:43] |
| Si caii, si tineretea si galopul si ... altfel de noi, calareti ai cailor verzi albastri.. Super, te mai citesc... | |
| = cuvantul ca apa vie | Florina - Daniela Bordieanu [12.May.04 07:50] |
| Imi ametisera toate cuvintele, Vasile, dupa lectura textului tau si totusi, voiam sa las un semn al trecerii mele pe aici. Undeva, in calculator , pastrez un folder cu citate care mi-s dragi si la care ma intorc de multe ori, pentru a mai lua cate o gura de "oxigen", pentru trezire... permite-mi sa-ti redau aici unul din ele : "....Oamenii se adapa spiritual unul pe altul prin cuvinte , dar dintr-o trebuinta zidita in ei de o putere mai presus de ei. Iar cuvintele nu sunt importante pentru ei prin faptul ca suna, ci prin faptul ca-si comunica apa lor ca izvoare spirituale , legate subteran intre ele si cu oceanul spiritual suprem. Omul insusi vine in cel ce-i aude cuvintele , el insusi se deschide celui care i le comunica. Omul insusi e apa vie, prin faptul ca se da pe sine insusi si adapa pe cel caruia i se da prin cuvant. " (Dumitru Staniloae - Chipul nemuritor al lui Dumnezeu) Dana P.S. voi reveni la text | |
| = Dana | Vasile Munteanu [12.May.04 17:08] |
| apa coborând hrănește, apa urcând îneacă... D. Stăniloaie Cu drag, | |
| = Dana | Vasile Munteanu [12.May.04 17:13] |
| Între era următorul citat: Prin frică (Angst) omul este mereu "înaintea sa" (Sich-worweg-sein). Este o structură a dinamismului său, o structură existențială, nu o însușire statică, alimentată, pe de o parte, din faptul că omul e o exustență ce face parte din lume, pe de altă parte, de sentimentul omului că e o ființă predată răspunderii sale, având mereu să se lanseze spre posibilitățile viitoare. Același. | |
| = in vino veritas | Andrei Neagu [13.May.04 11:32] |
| cand m-oi incinge la o bauta si limba mi se va dezlega, am sa-ti pun poezia asta pe muzica. merita o acapela. tot ce sper este sa nu ma matrafoxez prea rau si sa umplu covorul cu ceva cromatic foarte. dar nu... ca beau "stiintific". | |