| + Mimetism | Adrian Munteanu [10.May.04 15:25] |
| Împreună - autorul și primul lui comentator - fac cât o steluță, pentru discursul aerat care umple cu carne de poem distanța dintre iluzie și inimă, ca piesă de schimb. Ceea ce e important este că nu mimezi, ci traduci imagistic falsitatea unor reacții cotidiene. | |
| = da | Cosmin Dodoc [10.May.04 15:38] |
| te-am citit sambata in ziua literara cu operatie pe suflet deschis. felicitari. | |
| = Adrian Munteanu | Tudor Negoescu [10.May.04 15:50] |
| Mulțumesc pentru decriptarea mesajului și pentru girul acordat! | |
| = Mulțumesc pentru semnalare, Cosmin! | Tudor Negoescu [10.May.04 15:59] |
| Mulțumesc pentru lectură și pentru semnalare, Cosmin! Era o primă variantă, mai veche. Între timp cred că am mai lucrat-o. Aici, pe site, putem să ne îmbunătățim mereu textele. Pe hîrtie, e mai problematic. Oricum, e bine de reținut pentru experiențele viitoare. | |
| + Tudor | nichita victoria [02.Oct.05 19:05] |
| un monolog-autoportret simbolic al eului unde Tudor se plange, cumva, de povara amintirilor. un poem cu o succseiune de stari contradictorii unde ne marturiseste, nu fara orgoliu, disponibilitatea comunicarii chiar si dincolo de cuvant; o memorie a durerii ca rezultat al concentrarii sentimentelor, transmisa prin haru-i poetic care, pe mine personal, ma sensibilizeaza de fiecare data. indiferent ce spui, inima ta stiu sigur ca nu este de carton si nici nu este piesa de schimb. toate aprecierile mele, stimate domn! | |
| = Stimată doamnă | Tudor Negoescu [10.May.04 16:28] |
| Stimată doamnă, sînt un autor destul de confuz,care nu se știe clar dacă mimează suferința sau chiar suferă la greu. Voi face cercetări în acest sens. Uneori, cînd trag fumul în piept, am niște junghiuri în zona inimii. E clar că nu e de carton... Mulțumesc pentru certitudinile tale! | |
| = Trabant | Daniel Dinescu [10.May.04 17:07] |
| E sigur ca nu e ea de carton, Tudore, dar tot mi-ai adus aminte de Trabant, nu-l lasam in ploaie sa nu se topeasca, asa si cu inima, sa n-o lasam in mainile altora ca sa nu o faca sa dispara! Imi place poezia ta. Cu respect, Daniel | |
| = "Declarație (falsă?) de dragoste" | Farcău Pavel [10.May.04 17:25] |
| d-le Tudor, cred că aceste versuri sunt pe de o parte melancolice...o încercare de a regăsi dragostea pierdută printr-un efort memorial, o poezie fără false speculațiuni....însă eu văd 2 probleme...prima apare în versurile "îmi aduc aminte de tine uitîndu-te cîte puțin. Ascunsă după fardul apartamentului tău,"....p[rerea mea e că nu prea merg aici ambele cuvinte....e totuși doar o părere.....în al doilea rînd la versul "accept nebunia amintirilor, cu convingerea că"....acest cu convingerea că....sunt aici "cu....co...că"....strică un pic urechea la citit....în rest poezia excelează... numai bine... cu stimă Paul | |
| = dorun | elena maria [10.May.04 18:17] |
| sunt plina de invidie, tudore, fiindca scrii asa cum scrii, simplu dar aventuros, subtil melancolic si usor pagan. E prima poezie pe care o citesc azi si, iata, trebuie sa ma duc deja la frigider si sa citesc cele cateva motive pentru care ar trebui ca sa nu renunt la scris. Mi se intampla uneori, citind cate un poem sa-mi vina sa dau cu basca de pamant:"a dracu' de viata, ca n-am avut si eu noroc de asa talent!" | |
| = poezie cu gust | Andrei Neagu [10.May.04 21:28] |
| am prostul obicei ca in timp ce mananc sa citesc E-uriada de pe ambalajul produselor ce mi le indes in stomac. asa am aflat ca nu exista inimi de carton iar dragostea nu are E-uri. ciudat om mai sunt!:) | |
| = Farcău Pavel (totul e perfectibil) | Tudor Negoescu [11.May.04 08:17] |
| Domnule Paul, o să afli mai tîrziu că pe teren, dragostea pierdută, pierdută rămîne. În final, doar memoria e salvarea noastră. Mulțumesc pentru atenționările de natură stilistică. Totul, pînă la urmă, e perfectibil... | |
| = Elena Maria (despre sărbătorirea cu gin a poeziei) | Tudor Negoescu [11.May.04 08:44] |
| Elena, tu mă flatezi. Eu, cînd găsesc un poem bun-bun, mă duc la frigider și îmi prepar un gin tonic, pentru a sărbători momentul. Și, pe acest site, în fiecare zi am găsit cîteva poeme bune-bune. Mulțumesc de trecere! | |
| = Daniel și Trabantul lui plouat | Tudor Negoescu [11.May.04 13:42] |
| Daniel, inima noastră e un Trabant supus intemperiilor. Știu asta, ele, fostele iubiri? | |
| = Andrei Neagu și dragostea fără E-uri | Tudor Negoescu [11.May.04 15:27] |
| Mai toți de pe acest site sîntem ciudați, Andrei. Eu, cînd mănînc, visez la un posibil meniu special (ideal), pregătit, împreună, de fostele iubite... | |
| = elena maria (despre invidie și alcoolul etilic) | Tudor Negoescu [19.May.04 12:18] |
| Dă-mi o adresă ca să îți trimit și alte motive pentru a nu renunța la scris. Știu că glumești cînd vorbești despre invidie în cazul meu. Invidia și alcoolul nu fac bine la ficat. Am experimentat eu pe propria-mi...răspundere. | |
| = Dorun-raspuns | elena maria [19.May.04 21:33] |
| Am sa trec prin chat vineri seara (in jur de 7.30 sau 8). Daca esti pe receptie putem face putina conversatie. Informeaza-te despre vreme, cultura de orez, cum stam cu productia furajera si ce se mai intampla pe la palat. | |
| = Ce am vazut eu | Ioana Camelia Popa [25.May.04 07:36] |
| Eu am aparut din curiozitate pe aici, dar ceea ce am citit m-a facut sa simt mult mai frumos, metaforele simple. Cu cateva cumvinte pline de sens am observat o anume dragoste, o anume multumire cu trecut, fapt ce pana acum nu am reusit sa il vad... | |
| = Camica și asumarea destinului | Tudor Negoescu [25.May.04 08:54] |
| Împăcarea cu trecutul, pe care bine ai observat-o, Camica, este reală. Chiar dacă voi fi acuzat de fatalism, cred că trebuie să ne asumăm destinul... Mulțumesc de trecere! | |
| = Te voi mai citi | Ioana Camelia Popa [25.May.04 15:15] |
| Dorun, destinul este cel pe care ni-l facem noi, nu conteaza imprejurarile ci doar ceea ce facem ca sa ne asumam destinul...Trecutul este ceva neschimbat, prezentul este etern, dupa aprerea mea... | |
| = prezentul etern? | Tudor Negoescu [31.May.04 10:30] |
| Prezentul este etern...iată o idee demnă de a fi comentată mai mult, Camico dragă! Și eu care îl vedeam atît de efemer, de nesigur... | |
| = . | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| Unul din putinii autori care scrie despre "ceva". Alternanta temelor si fluiditatea discursului poetic sunt mai mult decat reusite. | |
| = Dan Stoica (poeme despre ratare) | Tudor Negoescu [02.Jun.04 14:53] |
| Mulțumesc pentru trecere și pentru viziunea asupra poeziei! Așa e...scriu (doar) despre ceva: despre ratare! | |
| = Unde dragoste nu e, nimic nu e... (este) | Gabriela Marieta Secu [17.Jun.04 18:09] |
| Cand ajungi la iubire, putini ajung acolo... nu poti scrie despre mimarea unor sentimente... desi convenienta, teama de singuratatea, sau singuratea in doi, seamna cu ceea ce spui in poem sau printre cuvinte... te voi mai citi ca sa-mi fac o parere, la buna citire, pe curand ... | |
| = Scrumul iubirii (Gabrielei și lui Gelu) | Tudor Negoescu [18.Jun.04 15:09] |
| Gabriela, să nu confundăm impulsurile erotice, tinerești, senzațiile, sentimentele profund umane, înălțătoare, cu literatura, care e o convenție, o (a)facere mai mult sau mai puțin rece. Eu nu vorbesc aici de vîlvătaia aceea primă a iubirii,oarecum banală, ci de scrumul ei, de suferință, de pustiu...ceea ce remarcase și Gelu Vlașin într-un comentariu... | |
| = Mai bine taceam | Gabriela Marieta Secu [19.Jun.04 20:00] |
| In clipa in care scriu, sunt serioasa, cred ca si iubesc, desigur un personaj, fiind si eu la randu-mi personaj... ma iarta, mai bine taceam... oare e posibil sa mimezi sentimente? Sa te minti singur - si in acelasi timp si pe celalat? Nu-i corect, poate pe altul daca il minti, e oarecum usor...da sa te minti pe tine insunti sta de pacat... Poate voi scrie ceva pe tema minciunii, multumesc de idee... Inca o data, ma iarta, in povesti-poezii n-ar trebui sa fie vorba de minciuni... da este ca in viata...scriu anapoda... scriu romaneste acum de parca as fi venit din Patagonia... | |
| = Bine că nu ai tăcut, Gabriela! | Tudor Negoescu [21.Jun.04 09:41] |
| Bine că nu ai tăcut, Gabriela! Eroarea pe care o facem noi e aceea că mereu confundăm actantul liric, personajul, naratorul cu autorul, confundăm literatura cu viața concretă... Nu aș vrea să te mint și apoi să te dezamăgesc! | |