| = sarut de doua mii de ani | Camelia Petre [03.May.04 10:48] |
| Iata un cantec inchinat omului care se pogoară de pe Babel, indulcind karma oamenilor, schimbandu-i sensul, rasturnand imaginile unor zeități fotografiate/ în pelerinaj spre piatra Lunii; ne vor iesi aripi din inimă zburand cu sfinții in același sărut! | |
| = Infășurată în simțiri... | Maria Prochipiuc [03.May.04 11:04] |
| Doar pentru : iîn oglindă îmi ies aripi din inimă zbor cu sfinții in același sărut | |
| + ! | Maria Prochipiuc [03.May.04 11:05] |
| Da! Da! Da! | |
| = mescalina | Florin Opran [03.May.04 11:33] |
| iata circuitul mescalinei in poezie !.. :) imi place.. o poezie derutant de vizuala.. | |
| = O poezie ce merita citita/traita | Albu Vladimir [03.May.04 13:25] |
| Iluzia mescalinei... erotismul Mesalinei... iesirea din trup, acel trup inteles sa si "sema", calatoria spre sine si descoperirea golului fiintei... oglindirea creaturii in creator si rascumpararea/impacarea in armonia lumii. Minunat dragul meu Mircea... o poezie cum rar am putut citi. | |
| = ! | Andrei Dobos [04.May.04 14:58] |
| acest text are felurite trimiteri, hai sa le spunem mistico-literare, aduce in vedere "ispravi" contemporane prin referirea la acel "hippiot", care devine un punct de start pentru structura viitoare. desfasurarea se adanceste, ideologic vorbind, la mistica hindusa(trecere perfect valabila), ce predomina ca statut cantitativ si poate chiar calitativ in aceste strofe, desi apar si trimiteri biblice. imi vine sa spun ca versurile de fata sunt un exemplu de postmodernism primar din pricina caracterului "vadit" teosofic al textului(asta daca ar fi sa ne raportam la istoria religiilor). ultima strofa, care probabil s-a vrut decisiva si iluminatoare, mi s-a parut a fi o "ridicare cu trupul la cer", in sensul ca amesteca erotismul cu sfintenia intr-un mod "sfant", iar despre aceasta "fapta comisa de autor" am oarecare retineri ca ar atinge poezia, dar, la urma urmei, asta ramane o chestiune de gust. | |
| = Mircea | Adriana Mihaita [07.May.04 13:59] |
| E o poezie pe care eu nu am "simtit-o" la prima lectura. Imi aduc aminte ca am citit si poezii mai bune ale tale. Acum, la a doua lectura, incerc sa-ti spun ce mi-a placut si ce nu: imi place acea "infasurare in simturi" de la inceput , apoi "ghicirea transparentei palmelor infipte in paradis"; "in oglinda imi ies aripi din inima" si atat. Finalul "zbor cu sfinții in același sărut" nu-mi place, pentru ca nu-mi transmite nimic deosebit. Cam atat. Incepusem un comentariu mai devreme pe care nu am reusit sa il termin si nu am facut decat sa reiau aceleasi idei. astept sa mai citesc ... | |