| + Sărutul trădării | Maria Prochipiuc [09.Apr.04 09:32] |
| Realizări: răsărise luna rînjind încolăcind sudoare-ntre ziduri ca o umbră ciuntită ca un șarpe din mine ca un fier înroșit în perverse plăceri am știut că știi ca întotdeauna am știut ce fac ca întotdeauna am știut să o fac ca întotdeauna am știut să o fac pentru totdeauna | |
| = Virgil | Elia David [09.Apr.04 09:47] |
| Excelent, Virgil. Cati se pot pune in locul lui Iuda? Cati se pot recunoaste in omul de langa, oricine ar fi el? Mi-a placut foarte mult. Nu doar ideea, ci si realizarea poetica. | |
| = mărturisire | Vasile Munteanu [09.Apr.04 09:55] |
| Și cum, dacă și de ce s-au întâmplat toate acestea, „numai tatăl o știe”... Pentru „30 de arginți”, Virgile, ne-ai povestit așa cum a fost pentru fiecare dintre noi. Cu prețuire, | |
| = Tradator | Daniel Dinescu [09.Apr.04 11:33] |
| Frumoasa punere in cuvinte a tradarii, Virgile, felicitari! Cu respect, Daniel | |
| = Realizare | Andu Moldovean [24.Jun.04 14:24] |
| Subscriu remarcilor predecesorilor mei... reusita realizare poetica a unui Iuda cuprins de remuscare. Idee indrazneata. Ce nu mi-a placut (si asta mi se intampla si mie aproape intotdeauna): comparatia excesiva. E o nevoie poate de a fi mai explicit sau din contra, de a fi mai ambiguu... dar comparatia vine uneori si da parca prea mult cititorului, ingradindu-i imaginatia. In cazul de fata, am citit poezia ta Virgil fara primele comparatii din fiecare strofa, in speta "ca o febră bolnavă", "ca un hoit părăsit", "ca-ntr-o horă ciudată", "ca un fier înroșit" si mi-a placut mai mult asa. Multumesc pentru lectura. Numai bine! Arcturus. | |
| = Sugestiv!? | Albu Vladimir [09.Apr.04 19:08] |
| Actul tradarii...stare pura sau doar subiectivism? Un act necesar in economia creatiei sau doar o simpla alegere dar avand conotatii cosmice? Pana la urma eu nu prea cred ca putem empatiza cu Iuda...ramane doar ritmul poate prea meditativ al poeziei...in rest frumos si sugestiv | |
| = Virgil | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| O reusita totala aproape, doar cu mici stangacii in cursul fluviului poetic cu ceva influente postmoderniste. Mi-a placut textul si esti a doua persoana de aici pe care o vad ca incearca sa imbine putin cotidianul ( aproape inexistent ) din clasicism in postmodernism ( incercand pastrarea formei originale ).E un lucru interesant. Numai bine, | |
| = excelente finaluri de strofa | Sandra Hanna Segal [28.Feb.05 22:44] |
| no anyone can speak treason... so fluently excelent text, excelente finaluri de strofa am știut că știi ca întotdeauna am știut ce fac ca întotdeauna am știut să o fac ca întotdeauna am știut să o fac pentru totdeauna | |