| = Vasile | Elia David [07.Apr.04 11:26] |
| Vasile, eu zic ca ti-a reusit autoportretul. Pe mine, cel putin, m-a impresionat. In partea a doua, m-am temut un pic, descoperind frumusetea si tinta blestemului. Te-am pus in rama. Pe curand. | |
| = autoportret azi | Ion Diviza [07.Apr.04 13:21] |
Dragă Vasile, îți admir acest autoportret, inclusiv blestemul din partea a doua a poemului. | |
| = Ioane... | Vasile Munteanu [07.Apr.04 13:27] |
| sunt prea neînsemnat să merit admirația ta. Cu prețuire, | |
| = Veniți cu steaua | Liviu Nanu [07.Apr.04 13:47] |
| Vasile, pe măsură ce te citesc mă surprinzi tot mai mult. Mi-au plăcut (mai mult) strofele a doua și a patra și blestemul într-o oarecare măsură. Merită și o stea, aștept să vină altul însă s-o dea, nu vreau să fiu acuzat de subiectivism, abia ce m-ai comentat. | |
| = Liviule | Vasile Munteanu [07.Apr.04 13:52] |
| Aprecierea unui Poet face mai mult decât oricare stea dată pentru comentarii. Sincer, pentru mine stelele arată cu totul altfel. Cu prețuire, | |
| + Complex | Geta Adam [07.Apr.04 14:11] |
| Hm, interesant autoportret, atat prin idee cat imagini. As spune ca prea multe imagini. Dar fara ele ar fi ca un schelet trist. Asa ca mai bine imbracat. Fiecare vers se poate considera de sine statator si interpreta ca atare. Asta sa fii tu, Vasile?:) Uite o stea care arata ca toate stelele:) | |
| = Geta | Vasile Munteanu [07.Apr.04 14:15] |
| TU arăți ca una singură! Una „paradoxală”, care se vede doar ziua... Mulțumesc, nu trebuia să îl iei în seamă pe Liviu... Cu drag, | |
| = acea stea | Geta Adam [07.Apr.04 14:25] |
| Aha:) Steaua mea n-are legatura cu cele spuse de Liviu:) | |
| = suntem | Cristiana Miu [08.Apr.04 18:43] |
| Uneori asa te simt si eu, Vasile. Alteori... Alteori asa ma simt eu. Si nici macar nu mai stiu daca-i rau sau bine... Doar e. Suntem... | |
| = dimineata care inca n-a durut? | Mae Stanescu [08.Apr.04 18:46] |
| eu autoportretul tau il vad ca pe o autorenegare; si pe tine, cum vreau eu:) | |
| = Auto | Daniel Dinescu [08.Apr.04 19:04] |
| Mi se par doua poezii legate prin titlu, asa ca ar fi trebuit sa il pui undeva, la mijloc, Vasile! :) Tin sa remarc taria versurilor insotite de 'nici' si 'incapatanarea' celor din partea a doua... Eu tot as fi facut doua poezii din cele doua parti... Nu te supara ca nu fac comentarii de amploarea celor ale tale sau ale Silviei, dar eu 'inghit' poezii, nu am rabdare de tastare a sentimentelor simtite, vreau numai sa stii ca poezia are un comentariu pe larg in mine... Cu acelasi respect, Daniel | |
| = Daniel | Vasile Munteanu [08.Apr.04 19:49] |
| Dragă Daniel, dacă aș avea sublimul curajului lui Martin, de exemplu, l-aș pune la jumătate, câș sau de jur-împrejur. Mie îmi place imaginea „învechită” a poeziei, așa cum a mers ea cel mai bine în picioare de când s-a născut. Dar, așa e decând e lumea lume - cred că de-aia își înșeală unii nevasta - o iubesc în continuare, dar ar vrea să arăte altfel în fiecare zi. Iar ea se încăpățânează să rămână la fel de tânără și de frumoasă ca în tinerețe. O înșelăm cu femei cunoscute, cu străine, tinere, bătrâne, nici nu mai contează numai să nu mai fie ea... Cu drag și cu precizarea că ți-am citit „fericirea”, dar voiam să „kilometrez”, același, | |
| = Cristiana | Vasile Munteanu [08.Apr.04 19:50] |
| E. Și suntem. Și, dacă nu e bine așa, invers. Cu afecțiune, | |
| = Mae | Vasile Munteanu [08.Apr.04 19:52] |
| Dragă Mae, o rugăminte: arată-mi și mie cum arăt... „tereneg” ești tu! - :) Cu drag, | |
| = asa | Mae Stanescu [08.Apr.04 19:58] |
| cu degetul, ce credeai?!:) | |
| + templu peste icoane | nichita victoria [02.Oct.05 19:05] |
| cred ca este a treia oara cand il citesc. s-au facut atatea comentarii ca, poate, al meu nici nu-si mai are rostul. autoportret sensibilizat, cumva, de efortul creatiei ("pântecele lepădându-și rodul"), , obosit ("brațele încrucișate peste suflet"), trist si impacat ("pensulă strivită-n disperări", "venele pe care nu mi le-am tăiat"), cu o intuitie care merge mai departe sugerand existenta unei lumi perfecte si pure. blestemul din final da, pe de o parte, sugestia aspiratiei spre aceasta lume dar, intrucat esecul e dinainte hotarat, apare ideea de inaccesibil exprimata printr-o succesiune de imposibilitati. un autoportret fascinant ce da nastere unui dramatism moral o steluta de la mine | |
| = Nichita | Vasile Munteanu [08.Apr.04 20:19] |
| se face atâta tam-tam pe steleuțele acestea, că nici să-ți mulțumesc pentru gând nu mai îndrăznesc! De aceea, am să profit de prezența ta și vreau să știu dacă ai citit părerea de la „Visul cu nr. de inventar 1”. Poate în tumultul comentariilor nici nu ai observat-o. Cu drag, | |