| + amestecatul si senzorialul sublim | Motoc Lavinia [31.Jan.04 15:18] |
| " Pliat nu incurc pe nimeni am liliecii mei umblatori matinali", sper ca nu te incurca nici steau asta, este pentru ne-rusinarea cu care te strecori printre randuri, tramvaie, curiozitati acceptabile, deh. | |
| = mda | elena maria [31.Jan.04 19:03] |
| eu, domnule adrian, mai viu citeodata sa citesc ciudateniile matale. si mereu dau de cite o pietricica mica nestemata prin nisipul turnat din galetusa matale aici.Acu' nestemata erau doua ori chiar trei: inceputul si sfirsitul si, in rest,fiecare propozitie in parte, dar cu conditia sa o iei separat ca sa nu te ia durerile de cap.Asa ca uite cum citesc eu texutl asta: inceput si sfirsit-apoi o cana de ceai.Propozitia unu - o inghitutura mai mica d eceai, propozitia doi - muscat din sandvis,propozitia trei bombonica de ciocolata...si uite-asa! | |
| = un burete fericit - Moțoacei și Elenei Maria | Adrian Firica [01.Feb.04 14:11] |
| Moțoacei și Elenei Maria – un burete fericit Unul dintre defectele mele este o nemăsurată curiozitate. E bine și deopotrivă rău, pentru mine și pentru ceilalți: suntem la fel de vulnerabili; prin urmare împărtășim aceeași soartă ingrată. După multe tribulațiuni, în ceea ce mă privește, am convenit că se poate să rămân curios și să-mi satisfac incomensurabilitatea acesteia, fără să calc pe bătăturile curiozităților altora și fără a simți călcăturile celorlalți pe bătăturile mele. Mi-am zis că am rezolvat o problemă etică. După aia am sărit, fără efort, în căruța fericirii. Fiindcă bătea vântul și riscam să rămân fără agoniseala mea, sau să mă pricopsesc cu o fericire făcută franjuri, am catadicsit să o pliez, ceea ce s-a dovedit a fi o “mișcare” inspirată. Sunt nici mai mult, nici mai puțin, decât un burete fericit! Absorb, prelucrez, apoi mă exprim în propoziții simple. Cine este curios cu privire la mine, presupun că … se spală. | |