| = Empatie | Elena Albu [22.Jan.04 09:28] |
| Draga mea, am intuit de la celalalt text( Jumatate Femeie) prapastia care te-a surpat.Acum am inteles mai limpede si am plans.Daca am putea comunica [email protected] e o adresa pe care astept acordul tau.As vrea sa-ti povestesc ceva! Nimic nu se compara cu pierderea Raiului,dupa ce catva timp l-ai avut. P.S.Vezi numele personajului masculin: apare in text o data altul. Cred ca ma voi gandi toata ziua la tine.Ai grija de sufletul tau!Elena | |
| = contradictii | Veronica Niculescu [22.Jan.04 10:06] |
| Mihaela, m-a impresionat mult textul tau. Incerc sa ghicesc ce virsta ar putea avea autoarea, de parca asta ar trebui sa fie relevant in vreun fel. E trist si foarte feminin. Sint curioasa ce parere au barbatii despre acest text incarcat de regrete si dorinte contradictorii. Sa te felicit? Da! | |
| = Elena, Veronica, placerea este de partea mea | Mihaela Plesa [22.Jan.04 15:07] |
| Elena, Avand in vedere ca in Jumatatea de femeie ai fost cea care a intuit pana la capat ideea mea, iarca in cazul Intalnirii o parere masculina a fost aproape cu exceptia identificarii personajului maculin, Antoniu, o sa te rog pe tine si de data aceasta sa imi raspunzi. Multumesc pentru aprecieri, as vrea sa iti fi placut si intr-un context " normal", nu numai in acesta, al empatiei. Veronica, de pe peronul acesta inca o fluturare de mana, dupa mana si batista banuiesc ca ti-ai dat seama si de varsta autoarei( sau sa fie personajele mele copilaroase?, nu stiu), da, sunt extrem de tanara si ma bucur ca ne-am intalnit si aici. Nu stiu ce ar putea spune parerile masculine, initial m-am ferit sa o postez ca imi parea a avea aerul de telenovela australiana. Si cand colo, intr-un plan oarecum metaforic, este d efapt adevarata. | |
| = Detalii... | Elena Albu [22.Jan.04 19:39] |
| In arta, empatia este cea care da valoare textului -din punctul de vedere al cititorului.Personajul tau feminin e un ,,alter ego" foarte transparent.Si eu m-am identificat pe undeva cu el.Fara maiestrie artistica textul ar fi ramas doar o confesiune feminina, sincera si trista.Dragostea unui barbat(poate a celuilalt...) ar face posibila strabaterea, printr-o stare speciala de constiinta, a tunelului care leaga cele doua taramuri:al vietii si al mortii.Si,daca intoarcerea spre o noua viata ar mai fi posibila, reintoarcerea ingerului cu miros de lapte si rochita alba. Noi tinem prizonieri in dragostea noastra pe cei pe pe care-i iubim- fie ca sunt pe pamant, fie ca sunt in cer.Totodata, barbatii sunt doar vehicule pentru noile vieti pe care noi, femeile, le ocrotim cu trupul nostru in intrarea lor in lume.Ei experimenteaza pierderea unui copil altfel...Si nu e vina lor ca nu pot simti durerea noastra. Ti-as mai scrie, dar nu mai am timp! La revedere!Elena | |
| = proza de femeie | Michel Martin [24.Jan.04 18:36] |
| Proza ta e vibrant de feminina, proza ta e o poezie nesatisfacuta, moale, dulce, ascunsa in spatele unei armuri pe care o vezi de metal, iar atunci cand o atingi este din lana. E o proza diafana, cu dureri al caror gust il poti capta in cerul gurii, cu sfasieri tandre, de pasare ce-si paraseste cuibul in fiecare toamna, care nu stiu ca se va intoarce, ca "viata nu e ceea ce luam de pe altii, ci ceea ce pierdem de pe noi" - Hortensia Papadat-Bengescu in "Lui Don Juan, in eternitate". Tu esti unul dintre motivele pentru care femeilor le este permis sa scrie. Se intampla sa devina prea siropoasa compozitia uneori, romatismul este speculat la maxim, iubirea se umanizeaza pana la extreme si nu mai ramane loc decat pentru implinire, fie ea si de moment, dorinta este intotdeauna catre realizarea cuplului, in forma lui originara, jumatatile, "barbatul vietii", asteptarea ce intotdeauna este rasplatita, basmul, aerul usor demodat... Proza ta este personajul feminin din "Unfaithful", la priumele atingeri ale "intrusului", frumoasa si tremurand cu tot trupul. | |