+ Plang... | Silvia CALOIANU [04.Dec.03 03:38] |
M-a emotionat mai cu seama finalul... Nu am cuvinte! Sa plang, sa nu plang? Da, "pasare parasita de aripi si grai" !!! Da, "aleea e rosie" !!! Am sa-i dau elefantului o cafea: poate sparge cusca aceea de portelan odata si odata !!! Sa plang, sa nu plang? "pe stanga si dreapta pamantul viseaza / o iarba fara memorie /(a relanti)". Plang !!! "ma rog tacerii sa-si fie / si mie sa nu ..." Plang... | |
+ Ma inclin tacut | Radu Tudor Ciornei [04.Dec.03 04:05] |
Surzisera tacerile tacerii de cit mi s-au zbatut pleoapele rugindu-ma sa isi fie ea insasi | |
+ tacere | Diana Chifane [04.Dec.03 08:06] |
Am ramas cu o tristete profunda... Si-acum ma rog si eu tristetii sa-si fie... | |
= Impresionant | NACSAVI HORIA [04.Dec.03 09:20] |
"pe stanga si dreapta pamantul viseaza o iarba fara memorie" impresionant ! O colectie de "cipuri" de poezie intr-una singura. | |
= o stare de rastignire | Geta Adam [04.Dec.03 10:09] |
Interesanta de la titlu si pana la final. Desi citind te cuprind mai multe stari pe rand, ai totusi senzatia ca esti rastignit in mai multe deodata. Da-mi voie sa fiu eu muta acum, sa "ma rog tacerii sa-si fie si mie sa nu" | |
= o poezie bine scrisa | liviu dascalu [04.Dec.03 19:17] |
O poezie interesanta. Desi la limita inteligibilitatii, folosind resursele indraznelii suprarealiste, nedusa pana la delir, totusi. "pe stanga si dreapta pamantul viseaza o iarba fara memorie (a relanti)" sunt versuri cu forta de impact a celor mai bune haiku-uri. Melancolia spleenului e contracarata de o imaginatie vie, o forta ce-si cauta infrigurata mijloacele, expresia. Poezia asta m-a facut curios. Ti-am citit mai multe texte. | |