= crucea imaginara a vietii | nichita victoria [02.Oct.05 19:05] |
resemnare? renegare? putem sa-l renegam de mii de ori, el nu ne va renega niciodata ganduri scufundate in smoala, asa le vad, le percep ca pe o violenta intoarcere in sine ganduri si simtiri, parca te-ai indoi de tine, parca te afli pe-o muchie de prapastie frumos poem | |
= Eli, Eli | Silvia Van [10.Nov.03 10:32] |
"Un om in plus sau in minus nu reprezinta nimic pentru divinitate... O sudalma sau o rugaciune n-are nici un efect asupra creatorului." Eu sunt convinsa ca, dimpotriva, reprezentam totul pentru El, ca ii este infinit de scumpa si ultima particica din noi...Daca nu vedem acest lucru e doar pentru ca nu vrem sa vedem. Suntem ca acei copii care se plang ca nu-i iubeste mama lor, dar pleaca departe de ea, in loc sa fuga in bratele ei... Sigur, e doar parerea mea si n-o impun nimanui. Altfel, interesanta poezia ta. Mai ales pentru ca te pune pe ganduri. | |
= Eli Eli Lama Sabahtani! | Maria Prochipiuc [10.Nov.03 11:54] |
Nu am replică la ce-ai scris! NU dau sfaturi, doar te întreb: Ce se întâmplă? | |
= din discretie | Dan Mitrut [10.Nov.03 12:51] |
si eu ma intreb ce deceptie interioara te-a facut sa scrii asa ceva. Magul | |
= Raspunsuri | Bogdan Groza [10.Nov.03 15:02] |
Ma simt dator sa va raspund. Nichita. e un fel de resemnare. Renegare nu. In nici un caz. e indoiala omeneasca. Silvia,Maria si Magul. Uneori sunt un razvratit, alteori un habotnic. Cand am scris poezia ma aflam intr-o pustietate launtrica de nedescris. Asa am simtit pe moment si asa am scris. Se intampla uneori sa simt ca-s inutil pe pamantul acesta, si ca ori cu mine, ori fara mine tot una e. Noroc ca n-am prea dese aceste stari. :) Sa fie oare varsta de vina, sa fie oare faptul ca sunt un solitar, de felul meu? Nu stiu. Imi cer iertare daca poezia v-am intristat cu ea si sper sa ma intelegeti. Uneori ma simt obosit de viata. De ce? Nu stiu, dar asa ma simt. | |
= Raspuns confirmat! | Maria Prochipiuc [10.Nov.03 16:41] |
Da, ai venit cu un răspuns, era cel așteptat pentru mine! Mi se întâmplă de multe ori sa trec prin aceste stări , te înțeleg și te cred, e doar răzvrătirea din noi, e faptul că ne considerăm singuri, dar tu știi foarte bine ca nu suntem singuri niciodată! Oricum referirile trebuiau făcute la text, dar vezi tu de multe ori lăsăm versurile ( cu toate ca reprezintă persoana )și vrem să descoperim omul, de fapt ce se întâmplă cu el.Eu am aflat, cu toate că știam raspunsul! | |